CUPRINS NR 1-2 / 2011

STUDII ŞI CERCETĂRI
Ce fel de învăţământ pentru copiii mici din Europa de azi? (ALEXANDRA MATEIAŞ) 5

CE FEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU COPIII MICI DIN EUROPA DE AZI?


cercetător ALEXANDRA MATEIAŞ
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei



REZUMAT
În cadrul Programului de educaţie de-a lungul întregii vieţi, a fost organizată prin CEDEFOP (instituţie pe care o voi prezenta succint), în luna mai 2010, în oraşul Laval, din Franţa, o vizită de studiu europeană cu tema: Quelle école pour les jeunes enfants en Europe, aujourd’hui? (Ce fel de şcoală pentru copiii mici din Europa de azi?) Instituţia organizatoare a fost Academia Mayenne.

Între reprezentanţii ţărilor participante au fost dezbătute situaţiile existente şi pro¬blemele actuale, avute în atenţie la nivel naţional, beneficiindu-se astfel de schimburi de opinii cu parteneri cu unghiuri de vedere, experienţă şi expectanţe diverse. Ţara gazdă, Franţa, a îmbogăţit şi diversificat agenda întâlnirii prin exemplificarea la faţa locului a organizării unui centru ce reflectă politicile de ocrotire şi educare socială franceză.

Cuvinte cheie: educaţia preşcolarilor, protecţia preşcolarilor, formarea cadrelor didactice pentru preşcolari.


Instrumentul de Evaluare a Dezvoltării Copilului la finalul grădiniţei (IEDC)
(ECATERINA VRĂSMAŞ, IRINA HORGA) 8

INSTRUMENTUL DE EVALUARE A DEZVOLTĂRII COPILULUI LA FINALUL GRĂDINIŢEI (IEDC)


Prof. univ. dr. ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea din Bucureşti
Cerc. şt. dr. IRINA HORGA
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, BUCUREŞTI



REZUMAT
În contextul măsurilor de reformă a educaţiei timpurii din România, la nivelul anului 2010 a fost elaborat Instrumentul de Evaluare a Dezvoltării Copilului la finalul grădiniţei, IEDC. Acesta are ca scop realizarea unui profil individual de dezvoltare a fiecărui copil la momentul tranziţiei de la grădiniţă la şcoală, din perspectiva unei abordări globale şi integrate. IEDC a fost conceput nu ca un instrument de condiţio¬nare a intrării copilului în clasa I, ci ca un sistem de referinţă pentru proiectarea şi dezvoltarea parcursurilor educaţionale ulterioare, pentru cadre didactice şi pentru părinţi, deopotrivă.

Cuvinte cheie: educaţie timpurie, grădiniţă, debut şcolar, evaluare.


Dezvoltarea şi învăţarea la vârsta preşcolară – aspecte psihopedagogice (DELIA ALDEA) 13

DEZVOLTAREA ŞI ÎNVĂŢAREA LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ – ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE


Drd. DELIA ALDEA,
Membru al Association des Enseignants et
Chercheurs en Sciences de l’Education,
Franţa



REZUMAT
Articolul prezintă, în trei părţi diferite, aspecte legate de dezvoltarea cognitivă, de învăţarea limbajului şi de pedagogie a numărului la grădiniţă. Prima parte descrie modelul dezvoltării cognitive al lui O. Houdé, bazat pe ideea învăţării ca inhibare de strategii cognitive. A doua parte se axează pe dezvoltarea competenţelor de comunicare în grădiniţă, în special de înţelegere şi producere a limbajului oral, şi abordează problema învăţării precoce a lecturii. În a treia parte sunt prezentate aspecte legate de numărat, folosirea descompunerilor, formarea colecţiilor martor, folosirea configuraţiilor de degete şi construirea sistemului primelor trei numere la preşcolarii mici.

Cuvinte cheie: dezvoltare cognitivă, inhibiţie, limbaj, învăţarea precoce a lecturii, pedagogia numărului.


Formarea profesorilor de limbi străine din învăţământul primar şi preşcolar
– perspective actuale: context european şi context românesc (ANCA PETRESCU) 23

FORMAREA PROFESORILOR DE LIMBI STRĂINE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

– perspective actuale: context european şi context românesc –

Asist. univ. drd. ANCA PETRESCU
DPIPP – FPSE Universitatea Bucureşti



REZUMAT
Lucrarea de faţă prezintă câteva aspecte esenţiale legate de parcursul de dezvoltare profesională a profesorilor de limbi străine din zilele noastre, în condiţiile unei societăţi din ce în ce mai preocupată de dialogul intercultural şi de asigurarea unei educaţii lingvistice în concordanţă cu cele mai recente iniţiative la nivel european.

Articolul oferă o serie de informaţii referitoare la organizarea predării limbilor străine în şcolile din statele membre ale UE şi formulează recomandări în sensul refor¬mării rutelor de formare iniţială şi continuă adresate profesorilor de limbi străine din învăţământul primar şi preşcolar românesc, schimbare esenţială pentru crearea şi implementarea cu succes a unui nou model de profesionalizare a acestor specialişti.

Cuvinte cheie: formare profesională, profesori de limbi străine, învăţământ primar şi preşcolar.


Aptitudinea de şcolaritate – condiţie esenţială pentru intrarea la şcoală a copiilor
(LUCIANA MARIA SIDOR, CRISTINA HARAP) 32

APTITUDINEA DE ŞCOLARITATE – CONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU INTRAREA LA ŞCOALĂ A COPIILOR


Prof. cons. LUCIANA MARIA SIDOR,
Prof. cons. CRISTINA HARAP
CJAP Bistriţa Năsăud



REZUMAT
Aptitudinea de şcolaritate este un concept multidimensional, iar una dintre dimensiuni, la care ne referim în acest articol, vizează pregătirea copiilor pentru şcoală. Pregătirea pentru şcoală este un proces care se referă la formarea şi dezvoltarea de competenţe şi aptitudini, generale şi specifice, dezirabile pentru nivelul de vârstă de 6/7 ani. Diferenţele de mediu socioeconomic şi cultural al familiilor de provenienţă a copiilor impun ca pregătirea pentru şcoală să se desfăşoare preponderent în instituţia preşcolară, mai ales că pentru atingerea nivelului optim de pregătire sunt necesare pentru copil anumite prerechizite, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.

Pentru a realiza o evaluare amplă a abilităţilor copilului, necesară integrării şcolare, a fost elaborat un instrument complex, pe care îl menţionăm în articolul de faţă, intitulat PEDa – Platforma de Evaluare a Dezvoltării – forma A (3-6/7ani), şi pe care îl recomandăm tuturor adulţilor interesaţi.

Cuvinte cheie: aptitudine de şcolaritate, pregătire pentru şcoală, prerechizite.


Dezvoltarea abilităţilor emoţionale la preşcolari
(GETA COSTESCU, IONEL MOCANU, LAURA STANCIU, MARIUS RUSU) 35

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR EMOŢIONALE LA PREŞCOLARI


psiholog GETA COSTESCU,
psihopedagog IONEL MOCANU,
medic specialist psihiatrie pediatrică LAURA STANCIU,
psihopedagog MARIUS RUSU
Centrul de Consiliere pentru Părinţi, BUCUREŞTI



REZUMAT
Având în vedere influenţa semnificativă pe care competenţele emoţionale o au asupra întregii dezvoltări a copilului şi a adultului de mai târziu, formarea şi dezvol¬tarea acestora trebuie urmărită în mod sistematic de către toţi adulţii din jurul copiilor. Aceasta înseamnă că, pe lângă oportunităţile de joacă oferite copilului, în grădiniţă educatoarele trebuie să desfăşoare şi activităţi specifice în care să aibă oportunitatea să ghideze efectiv comportamentul copiilor. Articolul de faţă oferă doar câteva sugestii de astfel de activităţi care pot fi adaptate sau îmbunătăţite, în funcţie de creativitatea fiecărei educatoare. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că dezvoltarea abilităţilor emoţionale este doar o faţetă a dezvoltării copilului. O atenţie la fel de mare trebuie acordată şi abilităţilor sociale şi cognitive care, şi ele, trebuie cultivate în mod sistematic prin activităţi organizate special în acest scop.

Cuvinte cheie: abilităţi emoţionale, competenţe emoţionale, emoţii, Tehnica broscuţei ţestoase.


Aspecte teoretice şi practice în dezvoltarea socio-emoţională a copiilor de vârstă preşcolară
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 40

ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ÎN DEZVOLTAREA SOCIO EMOŢIONALĂ A COPIILOR DE VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ


Prof. CONSTANŢA STAMENOVSKI
Grăd. "Lumea prichindeilor", CÂMPIA TURZII



REZUMAT
În materialul următor ne referim la recent elaboratele Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copiii preşcolari. Acestea vizează domeniul cognitiv, domeniul socio emoţional şi domeniul fizic. Lucrarea noastră se focalizează pe domeniul dezvoltării socio emoţionale, prezentând atât teoretic, cât şi practic, acţional aspecte de educare a competenţelor specifice din acest plan, prevenţia apariţiei unor probleme acolo unde sunt identificaţi anumiţi factori de risc şi intervenţia specifică în cazul unor deficienţe socio emoţionale nepatologice, prezentând câte un studiu de caz.

Cuvinte cheie: dezvoltare socio emoţională, competenţe emoţionale.



DEMERSURI DIDACTICE
Intervenţii creative asupra materialului didactic tradiţional (MIHAELA IONIŢĂ) 47
Proiect tematic detaliat "Vreau să ştiu totul despre mine!" (CONSTANŢA STAMENOVSKI) 48
Modalitate de evaluare a unui proiect tematic (CONSTANŢA STAMENOVSKI) 57
Proiect de activitate integrată "Alimentele şi sănătatea dinţilor" (CONSTANŢA STAMENOVSKI) 61
Proiect de activitate integrată "Noi suntem români!" (VALENTINA GABRIELA TEODORESCU) 65
Proiect de activitate integrată "Poveste de la Pol" (VALENTINA GABRIELA TEODORESCU) 71
Proiect de activitate integrată "Fata babei şi fata moşneagului" (LENUŢA TÎRLIŞAN) 75
Proiect de activitate integrată "Personaje descurcăreţe" (STANCA MARIA FĂGĂDAR) 84
Proiect de activitate integrată "Ridichea uriaşă" (STELUŢA PAŢILEA) 92
Proiect de activitate integrată "De Paşti" (CECILIA TEODORA GRIGORE,
GABRIELA GIANINA NICOLESCU) 100
Proiect de activitate integrată "În lumea poveştilor" (ANA-ELENA TODEILĂ, LENUŢA CĂRARE) 104
Proiect de activitate integrată "Cu ce călătorim?" (STELUŢA PAŢILEA, STERIANA ALEXANDRU) 113
Proiect de activitate integrată "Grădina cu flori" (ANA-ELENA TODEILĂ, LENUŢA CĂRARE) 120
Proiect de activitate integrată "Vreau să fiu sănătos!" (MARGARETA MITROFAN) 127
Proiect de activitate integrată "În lumea poveştilor" (CORINA HILIUŢĂ, VIORICA CRISTEA) 133
Proiect de activitate integrată "Ridichea" (ANA NĂSUI) 140
Proiect de activitate integrată "Tabloul Primăverii" (ADRIANA-CRISTINA RĂDOI) 145
Proiect de activitate integrată "Meseria-i o comoară" (CLAUDIA-IONELA ANGHEL) 153
Proiect de activitate integrată "Vara – joc şi veselie" (CECILIA TEODORA GRIGORE,
GABRIELA GIANINA NICOLESCU) 159
Proiect de activitate integrată "Cearta cuvintelor" (MAGDALENA NICOLAE) 163
Proiect de activitate integrată "Prietenii lui Mieunaş" (MIHAELA MUNTEANU,
ANA MARIA SCÎNTEIE) 167
Proiect de activitate integrată "Jocul celor patru anotimpuri" (RODICA ROBU) 180

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR ANUALE
Structură de planificare anuală – Nivel I (4-5 ani) (CONSTANŢA STAMENOVSKI) 184
Planificare anuală orientativă nivelul I (grupa mijlocie "Inimoşii"), semestrul I
(AURELIA COBZARU) 187
Planificare anuală orientativă nivelul I (grupa mijlocie "Inimoşii"), semestrul II
(AURELIA COBZARU, IULIA-AMALIA MOISE) 221

MODALITĂŢI DE PLATĂ 256