CUPRINS NR 1-2 / 2012

STUDII ŞI CERCETĂRI
Les difficultés d’apprentissage à l’école maternelle
(LAURENT TALBOT) 7

DIFICULTĂŢILE DE ÎNVĂŢARE LA GRĂDINIŢĂ


LAURENT TALBOT Maître de conférences
UNIVERSITE TOULOUSE II LE MIRAIL
Département de Sciences de l’Éducation et de la
Formation, UMR EFTS



REZUMAT
Acest articol analizează problematica dificultăţilor de învăţare la grădiniţă din mai multe puncte de vedere. Abordarea istorică arată că este vorba de o preocupare relativ nouă, care apare în Franţa în urmă cu aproximativ 50 de ani. A doua abordare se referă la tezele de sociologia educaţiei cele mai cunoscute, care insistă în mod particular asupra importanţei şi rolului central pe care le poate juca grădiniţa în reuşita preşcolarilor.

Abordarea sistemică se interesează în mod particular asupra legăturilor între sub sisteme, şi în special asupra legăturii dintre familie şi grădiniţă, care nu est întotdeauna gândită în mod specific şi care poate genera dificultăţi pentru copiii care se pregătesc să devină elevi, încă de la vârstele mici. Psihologia educaţiei aduce, de asemenea, explicaţii euristice, precum şi perspectiva geografică, care arată inegalităţile în faţa învăţării pe ansamblul teritoriului naţional. În cele din urmă, articolul arată că practicile de predare nu au toate aceeaşi eficienţă şi echitate în faţa dificultăţilor de învăţare ale preşcolarilor.

Cuvinte cheie: dificultăţi de învăţare, grădiniţă, practici de predare.


Influenţa dezvoltării umorului în formarea stereotipului şi identităţii de gen la copii
(MĂLINA VEZETEU, LUMINIŢA MIHAELA IACOB) 27

INFLUENŢA DEZVOLTĂRII UMORULUI ÎN FORMAREA STEREOTIPULUI ŞI IDENTITĂŢII DE GEN LA COPII


Masterand MĂLINA VEZETEU
Univ. "Alexandru Ioan Cuza", IAŞI
Prof. univ. dr. LUMINIŢA MIHAELA IACOB
Univ. "Alexandru Ioan Cuza", IAŞI



REZUMAT
Un capitol aparte în studierea umorului ţine cont de efectele sociale ale acestuia. Prezenţa sau absenţa umorului influenţează interacţiunile sociale ale copiilor, formarea şi activarea stereotipurilor în evaluarea celorlalţi, procesul de formare a categoriilor cu care operează copiii, dezvoltarea identităţii de gen. Nu trebuie însă omise influenţele caracteristicilor individuale, inclusiv influenţa genului persoanei, asupra interpretării elementelor umoristice. Cercetările realizate au pus în lumină faptul că dezvoltarea mecanismelor umorului este în strânsă legătură cu dezvoltarea cognitivă a copilului. De asemenea, studii recente insistă asupra funcţiei adaptative a umorului: menţinerea unei imagini pozitive, trăirea unor emoţii pozitive şi modalitatea de a face faţă situaţiilor stresante.

Cuvinte cheie: umor, stereotip de gen, copii, adaptare.


Alfabetizarea emoţională prin joc la vârsta preşcolară
(CARMEN IONIŢĂ) 38

ALFABETIZAREA EMOŢIONALĂ PRIN JOC LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ


Psiholog educaţional CARMEN IONIŢĂ
Grăd. nr. 94, BUCUREŞTI, Sector 6



REZUMAT
Lucrarea "Alfabetizarea emoţională la vârsta preşcolara prin joc" abordează, aşa cum sugerează şi titlul, problematica alfabetizării emoţionale, cu aplicaţii la vârsta preşcolarităţii mari. Astfel, ne am propus, ca obiective, implementarea unui program de intervenţie formativă pe direcţia alfabetizării emoţionale a copiilor, dar şi evidenţierea conştientizării de către copiii preşcolari a relaţiei dintre emoţii şi comportamente specifice.

Cercetarea noastră a fost realizată în grădiniţa nr. 94 din Bucureşti, pe un lot de 63 subiecţi (copii preşcolari) distribuiţi aproximativ în mod egal în 3 grupe mari pregătitoare, cu vârste cuprinse între 5,5 6,5 ani. Demersul nostru este, per ansamblu, de tip cvasiexperimental, îmbinat cu analize calitative, psihologice. Astfel, am utilizat ca prim instrument de cercetare "Testul emoţiilor", o fişă didactică de concepţie proprie, în care sunt ilustrate variate expresii emoţionale şi care solicită recunoaşterea şi denumirea emoţiilor fundamentale şi mixte, asocierea culorii cu emoţia potrivită şi ilustrarea prin desen a unor emoţii de moment şi/sau dorite. În al doilea rând, am utilizat un ghid de interviu pentru măsurarea conştientizării emoţionale şi, în final, un set de jocuri pentru alfabetizarea emoţională a copiilor, incluse într un program de tip formativ. Rezultatele obţinute sunt prezentate analitic, mai întâi în ordine cantitativă, prin prelucrări statistice, îmbinate apoi cu analize psihologice.

Ajungem astfel la relevarea unei concluzii cu valoare metodologică dublă: aceea că se poate vorbi de validarea ipotezelor noastre, ceea ce înseamnă că în urma programului de intervenţie copiii incluşi în lotul experimental au dovedit abilităţi crescute în recunoaşterea şi reproducerea emoţiilor fundamentale, dar şi că există o bună conştientizare de către copiii preşcolari a relaţiei dintre emoţii şi comporta¬mente specifice. De aici, posibilitatea utilizării unor intervenţii de tip formativ, care să poată modela atât sfera emoţională, cât şi sfera personală a copilului preşcolar.

Considerăm că tema alfabetizării emoţionale a copiilor este de mare actualitate, cu rezonante în problematica psihologiei dezvoltării, prin explorarea şi analiza modalităţilor în care copiii preşcolari îşi exprimă şi îşi conştientizează varietatea registrului emoţional, ca premisa a integrării lor continue şi adaptative la realitatea înconjurătoare.

Cuvinte cheie: alfabetizare emoţională, educaţie emoţională, joc modern, program formativ, empatie, coping, abilităţi emoţionale înalte, emoţii fundamentale şi mixte, Testul Emoţiilor.


Art terapia la nivel preşcolar – modelarea comportamentală a preşcolarilor prin intermediul artelor plastice
(OANA RALUCA BACIU, MUŞATA BOCOŞ) 51

ART TERAPIA LA NIVEL PREŞCOLAR – MODELAREA COMPORTAMENTALĂ A PREŞCOLARILOR PRIN INTERMEDIUL ARTELOR PLASTICE


Prof. drd. OANA RALUCA BACIU,
Prof. univ. dr. MUŞATA BOCOŞ
Fac. de Psih. şi Şt. Educaţiei,
Univ. Babeş Bolyai, CLUJ NAPOCA



REZUMAT
Lucrarea de faţă, parte componentă a viitoarei teze de doctorat cu tema Modelarea comportamentală a preşcolarilor prin intermediul educaţiei artistico plastice, prezintă design ul şi organizarea cercetării pedagogice, precum şi rezultate parţiale ale cercetării. Astfel în partea de organizare a cercetării descriem ipoteza şi obiectivele cercetării, meto¬dele şi instrumentele utilizate, eşantionul de subiecţi şi de conţinut, precum şi etapele cercetării, respectiv: etapa pre experimentală, etapa formativă şi etapa post experimentală. În cadrul primei etape prezentăm metodele utilizate, modalitatea în care am decis să organizăm aplicarea pre testului, interpretarea şi prelucrarea rezultatelor, criteriile după care s a realizat selecţia eşantionului de subiecţi. Etapa formativă pune accent pe programul de intervenţie educaţională implementat de noi, dar şi pe prezentarea datelor experimentale pentru preşcolarii participanţi. Etapa post experimentală se axează pe reaplicarea unor teste utilizate în etapa pre experimentală, precum şi pe analiza comparativă a rezultatelor obţinute în aceste două etape, pentru a evidenţia în ce măsură obiectivele şi ipoteza au fost atinse.

Recomandările pe care le propunem sunt multe, însă menţionăm câteva dintre acestea: sensibilizarea instanţelor educaţionale, a decidenţilor din domeniul educaţiei, a cadrelor didactice, a părinţilor dar şi a publicului larg pentru a valorifica valenţele formative ale acestei discipline; includerea în curriculumul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice din România a unor discipline obligatorii şi opţionale circumscrise domeniului Educaţiei plastice; re elaborarea şi restructurarea curriculumului scris, cu deosebire a programelor şcolare pentru toate etapele de şcolarizare; organizarea, în contextul asigu¬rării educaţiei permanente, de cursuri şi activităţi educaţionale specializate pe acest domeniu, al terapiei prin artă, nu numai pentru nivelul preşcolar, ci şi pentru celelalte nivele şi pentru persoane interesate etc.

Cuvinte cheie: educaţie artistico plastică, modelare comportamentală, teste proiective, teste sociometrice, art terapie.


Dezvoltarea abilităţilor interpersonale şi de comunicare verbală la copiii cu autism înalt funcţional/ Sindrom Asperger
(IOANA SANDU) 114

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR INTERPERSONALE ŞI DE COMUNICARE VERBALĂ LA COPIII CU AUTISM ÎNALT FUNCŢIONAL/ SINDROM ASPERGER


Psihopedagog IOANA SANDU
Centrul Şcolar Special Ploieşti



REZUMAT
Tulburarea autistă se caracterizează printr o dezvoltare anormală a interacţiunilor sociale şi ale comunicării şi printr un repertoriu excesiv de îngust al activităţilor şi intereselor. Se manifestă, de obicei, înaintea vârstei de 3 ani şi de cele mai multe ori urmează o evoluţie cronică. Există mai multe teorii care încearcă să explice cauzele autismului, însă la fel de importantă este conştientizarea importanţei intervenţiei timpurii în actul terapeutic.

Cuvinte cheie: Autism înalt funcţional/ Sindrom Asperger, intervenţie timpurie, exerciţii.


Reducerea stresului parental prin programe de training parental cognitiv-comportamental în grădiniţă
(CERASELA LIBEG) 122

REDUCEREA STRESULUI PARENTAL PRIN PROGRAME DE TRAINING PARENTAL COGNITIV-COMPORTAMENTAL ÎN GRĂDINIŢĂ


Prof. psiholog CERASELA LIBEG
Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică de la
Grăd. "Prichindelul Isteţ", TURDA



REZUMAT
Obiectivul general al studiului a fost să investigarea modalităţii în care un program cognitiv-comportamental aplicat părinţilor are efect asupra stresului parental operaţionalizat prin variabilele: depresie, semnificaţia competenţelor parentale, distres, cogniţii parentale raţionale şi iraţionale şi furie parentală. Programul aplicat, "SOS – Ajutor pentru părinţi", este un program de training parental cognitiv-comportamental creat de către Dr. Lynn Clark în 1996.

Studiul nostru s-a desfăşurat în 10 şedinţe săptămânale şi o întâlnire de follow up la o lună după ultima şedinţă. Grupul de participanţi a fost compus din 23 de părinţi ai unor copiii cu probleme de externalizare.
Am realizat un studiu experimental privind reducerea nivelul de stres parental atât în posttest cât şi la follow-up. Conform datelor obţinute în posttest şi follow-up a scăzut nivelul de stres parental, însă, după încheierea intervenţiei, nu au fost semnificative din punct de vedere statistic modificările la nivelul semnificaţiei competenţelor parentale.

Cuvinte cheie: parenting, stress parental, programe parentale cognitive-comportamentale, externalizare, training parental.


Impactul negativ al stereotipurilor de gen asupra dezvoltării copiilor
(GRAŢIELA VIŞAN) 132

IMPACTUL NEGATIV AL STEREOTIPURILOR DE GEN ASUPRA DEZVOLTĂRII COPIILOR


Prof. GRAŢIELA VIŞAN
Grăd. cu P.N. nr. 41, PLOIEŞTI



REZUMAT
Părinţii, dar şi cadrele didactice au un rol important în determinarea modului în care copiii se vor raporta la propria lor identitate de gen. Stereotipurile de gen au un impact negativ asupra dezvoltării echilibrate şi sănătoase a copiilor. Este binecunoscută legătura dintre stereotipuri şi discriminare. Părinţii şi educatorii favorizează reproducerea stereotipurilor de gen prin comportamentul de zi cu zi, uneori foarte des şi de cele mai multe ori inconştient. Şansele pe care un copil le are la grădiniţă nu ar trebui să depindă de sexul acelui copil.

Cuvinte cheie: stereotipuri de gen, educatori, părinţi, discriminare.



DEMERSURI DIDACTICE
Reflectarea diversităţii culturale în activităţile cu preşcolarii
(NICOLETA FEIER) 139

REFLECTAREA DIVERSITĂŢII CULTURALE ÎN ACTIVITĂŢILE CU PREŞCOLARII


Instit. NICOLETA FEIER
Grăd. cu P.P. "Albinuţa", Târgu Mureş;
Jud. MUREŞ



REZUMAT
Diversitatea etnoculturală din societate o regăsim desigur şi la nivelul copiilor din instituţiile de educaţie timpurie. Aceasta este vârsta la care începe conturarea şi conştientizarea propriei identităţi culturale. Obişnuirea copiilor cu ideea diversităţii trebuie să reprezinte o prioritate pentru cadrele didactice, indiferent de profilul copiilor cu care lucrează, cu atât mai mult în situaţia prezenţei în grupă a unor copii proveniţi din familii în care unul sau ambii părinţi provin dintr un mediu cultural diferit, fie aparţinând unei minorităţi naţionale, fie din altă ţară, respectiv în situaţiile frecvente în care membrii familiilor copiilor au aparteneţe religioase diferite. Mediul educaţional trebuie structurat în aşa fel încât să reflecte diversitatea culturală şi să ofere copiilor oportunităţi de a înţelege prin joc implicaţiile asemănărilor şi diferenţelor dintre oameni, astfel încât efectele asupra copiilor să fie în sensul acceptării diversităţii, al promovării respectului şi cooperării.

Cuvinte cheie: educaţie timpurie, diversitate culturală, mediul educaţional, imagine de sine pozitivă.


Proiect Comenius: predarea limbii engleze în grădiniţă prin metoda C.L.I.L.
(Content and Language Integrated Learning) (ADINA MARIA JURCĂ) 144

PROIECT COMENIUS: PREDAREA LIMBII ENGLEZE ÎN GRĂDINIŢĂ PRIN METODA C.L.I.L. (CONTENT AND LANGUAGE INTEGRATED LEARNING)


Educ. ADINA MARIA JURCĂ
Şc. Gen. "Liviu Rebreanu", MIERCUREA CIUC



REZUMAT
În acest articol voi sublinia beneficiile participării la un curs de formare continuă Comenius, voi prezenta metoda C.L.I.L. de învăţare a limbii engleze, dar şi metode interactive pe care le putem aplica în orice activitate.
Deoarece am avut oportunitatea de a vizita grădiniţe în Southampton voi descrie pe scurt organizarea sistemului de învăţământ de stat preşcolar din Marea Britanie. Aş dori să încurajez educatoarele să aplice pentru aceste cursuri, deoarece au un impact deosebit asupra pregătirii noastre profesionale.

Cuvinte cheie: C.L.I.L., limba engleză, metode interactive.


Rolul formativ al jocului logic în învăţământul preşcolar
(VIORICA POP, CORNELIA VANEA) 149

ROLUL FORMATIV AL JOCULUI LOGIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR


Prof. VIORICA POP
Grăd. cu P.P. "Otilia Cazimir", BAIA MARE
Prof. CORNELIA VANEA
Grăd. cu P.N. Floreşti, CLUJ



REZUMAT
Lucrarea aduce în prim plan importanţa organizării jocurilor logice în grădiniţă. Pornind de la modul de construire a cunoştinţelor matematice în care dialogul şi critica joacă un rol fundamental se ia în considerare rolul formativ al jocului logic. Ele contribuie la realizarea aspectului formativ al activităţii matematice, dezvoltându le gândirea logică, deoarece ei sunt puşi în situaţia de a căuta soluţii şi de a verbaliza acţiunile îndeplinite. Prin aceste jocuri se dezvoltă potenţialul intelectual şi acţional creator al preşcolarului, spiritul de observaţie, posibilităţile de verbalizare şi exprimare orală, capacitatea de analiză şi sinteză, de comparaţie, de abstractizare şi generalizare. Lucrarea include şi un model de proiectare ERR al unui joc logic la grupa pregătitoare.

Cuvinte cheie: construire, cunoştinţe, gândire critică, joc logic, proiectare.


Jocuri sportive în grădiniţă (ROXANA MIHAELA NICOLAE) 154
Activizarea învăţării prin abordarea unor teme şi tehnici plastice în grădiniţă
(AURELA SZABO) 156
Programă şcolară pentru disciplina opţională arta plastică în grădiniţă
(AURELIA GHIOLMEZ) 159
"Să-i ajutăm, iubindu-i!" (ILEANA LASTOVIEŢCHI) 162
Consilierea părinţilor – tematica activităţilor la nivelul I (3-5 ani)
(an şcolar 2010-2011) (MARIA PAVĂL) 167
Repere psihopedagogice ale orelor de consultaţii cu părinţii (GABRIELA VILĂESCU) 170
Literele (OLTEA PARASCHIV) 172
Proiect tematic "Prietenia – comoară de preţ" şi
Proiect de activitate integrată "Povestea ursului cafeniu"
(CRISTINA BRIHAN, RENATE VLAD) 177
Proiect de activitate integrată "Mijloace de transport" (ANA NASUI) 184
Proiect de activitate integrată "Meseria brăţară de aur" (ELENA MONICA CIOBANU) 188
Proiect de activitate integrată "Pregătiri de sărbătoare" (STERIANA ALEXANDRU) 193
Proiect de activitate integrată "Zâmbetul mamei" (LOREDANA PAHONŢU) 201
Proiect de activitate integrată "Daruri pentru mama" (STELUŢA PAŢILEA) 204
Proiect de activitate integrată "Primăvara cea verzuie" (ANA MARIA SCÎNTEIE,
MIHAELA MUNTEANU) 210
Proiect de activitate integrată "Iepuraşul Ţup" (CORNELIA VANEA) 216
Proiect de activitate integrată "Ne pregătim de Sărbătoarea Învierii"
(ANGELA MOLDOVAN, EMILIA OBER) 219
Proiect de activitate integrată "Icoana sufletului meu" (IONELA BOSÎNCEANU) 222
Proiect de activitate integrată "Tradiţii de Paşti" (ELENA DUCULEŢ) 226
Proiect de activitate integrată "Împreună pentru viitor!" (ANA MARIA STAN,
GEORGETA PUICĂ) 230
Proiect de activitate integrată "Sărbătorim Europa" (STELUŢA PAŢILEA) 236
Proiect de activitate integrată de o zi "Prietenii Scufiţei Roşii" (GRAŢIELA VIŞAN) 242
Proiect de activitate integrată "Călătorie în lumea poveştilor"
(LAURA GEORGIANA TEŞUICĂ) 246
Proiect de activitate integrată pe o zi "Românaşi de Roşiori" (STELUŢA CALNEGRU) 253
Proiect tematic "Mergând prin grădină" – Micile vieţuitoare (GRAŢIELA VIŞAN) 261

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR ANUALE
Planificarea activităţilor matematice la Grupa mare
(GEORGETA PUICĂ, ANA-MARIA STAN) 277
Planificare anuală orientativă Nivelul I (Grupa mică "Florile soarelui")
An şcolar 2011 2012
(GEORGETA ŞERBAN) 282
Planificare anuală orientativă Nivelul II (Grupa mare "Inimoşii")
An şcolar 2011 2012
(AURELIA COBZARU) 334

MODALITĂŢI DE PLATĂ 392