CUPRINS NR. 1-2 / 2014

STUDII ŞI CERCETĂRI

Educaţia formală, nonformală şi informală în contextul abilităţilor de viaţă
      (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)7

EDUCAŢIA FORMALĂ, NONFORMALĂ ŞI INFORMALĂ
ÎN CONTEXTUL ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ


Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 2013
Bucureşti



REZUMAT
Auzim frecvent plângeri sau acuze la adresa şcolii că formează oameni neadaptaţi nevoilor sociale, oameni care, dincolo de bagajul de cunoştinţe, nu posedă abilităţi practice, nu ştiu să facă faţă unor cerinţe sociale sau nu pot să se descurce în viaţă şi să fie independenţi. Acelaşi lucru îl spun şi educatorii, ei făcând referire la programa şcolară supraîncărcată, la conţinuturile aride sau neadecvate vârstei elevilor. Ce ar putea presupune pentru o şcoală transformarea orelor predominant teoretice în ore cu caracter aplicat la ce se întâmplă în jurul nostru? Este foarte simplu! E nevoie doar de un pic de creativitate şi permanent să ne punem întrebarea: "Cum pot să fac legătura acestei informaţii cu viaţa reală?"
Astfel, propunem o abordare a conceptul de abilităţi de viaţă care se auto-defineşte ca un set de abilităţi necesare pentru ca o persoană să poată duce o viaţă la un nivel de calitate acceptabil, pentru a se dezvolta şi a menţine relaţii optime cu ceilalţi şi pentru a face faţă diferitelor dificultăţi în special în ceea ce priveşte diferenţele de toate tipurile (culturale, sociale etc.).

Cuvinte cheie: abilităţi de viaţă, educaţie nonformală, discurs instigator la ură, activităţi extracurriculare.
Un tip de educaţie nonformală: outdoor education (Georgeta Şerban)21

UN TIP DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ: OUTDOOR EDUCATION RESURSE TEORETICE PENTRU PREDARE–ÎNVĂŢARE ÎN ACTIVITĂŢILE OUTDOOR


Educ. Georgeta Şerban
Grăd. cu P.P. "Amicii", Călăraşi



REZUMAT
Outdoor education, tradusă ca educaţia în afara clasei, în aer liber, este deopotrivă un concept de mult cunoscut, dar nou abordat în România. Bazată pe experienţe organizate de învăţare pentru elevi, experienţe ce au loc în afara clasei, în natură, educaţia outdoor îmbunătăţeşte calitatea învăţării prin activităţi specifice. Este un tip de educaţie nonformală.
În articolul următor propunem parcurgerea câtorva repere teoretice necesare şi corelate cu educaţia outdoor, apoi facem sugestii de teme ce pot fi abordate în planificarea zilnică.

Cuvinte cheie: educaţie nonformală, educaţia în aer liber, educaţie pentru mediu, educaţie experienţială.
Activităţile de tip outdoor – modalităţi de integrare în curriculumul preşcolar (Florina Popescu)27

ACTIVITĂŢILE DE TIP OUTDOOR – MODALITĂŢI DE INTEGRARE ÎN CURRICULUMUL PREŞCOLAR


Prof. Florina Popescu
Grăd. cu P.P. nr. 1, Târgovişte



REZUMAT
Programele educaţionale în aer liber, desfăşurate de către copii demonstrează clar potenţialul şi rolul educaţiei în aer liber, pe care aceasta îl are asupra sistemului educaţional. Educatoarele realizează că preşcolarii cu care lucrează sunt diferiţi şi este posibil să nu obţină rezultate foarte bune atunci când sunt utilizate metode tradiţionale. Educaţia de tip outdoor (în aer liber) este o alternativă pentru copiii care doresc să fie implicaţi şi să aibă un rol activ în experienţa lor de învăţare. Totodată, cel mai important lucru care trebuie subliniat, educaţia în aer liber s-a dovedit a îmbunătăţi performanţa academică a copiilor. Educatoarele ar trebui să includă această metodă de instruire, ca parte a stilului lor de predare, pentru a spori performanţele de învăţare ale copiilor.

Cuvinte cheie: outdoor, experienţe de învăţare, învăţare experienţială, interdisciplinaritate.
Dezvoltarea‑optimizarea emoţională şi comportamentală la preşcolari prin intermediul poveştilor terapeutice (Marilena Cotici)30

DEZVOLTAREA‑OPTIMIZAREA EMOŢIONALĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ LA PREŞCOLARI PRIN INTERMEDIUL POVEŞTILOR TERAPEUTICE


Educ. Marilena Cotici
Grăd. cu P.P. nr. 6, Braşov



REZUMAT
Această lucrare are ca scop dezvoltarea şi optimizarea emoţională şi comportamentală a preşcolarilor prin intermediul poveştilor terapeutice astfel ca personalitatea copiilor să se dezvolte armonios. Relatarea poveştilor terapeutice şi interpretarea lor de către preşcolari, prin intermediul jocului, îi ajută să găsească strategii de reglare emoţională şi comportamentală pentru a gestiona optim problemele sau conflictele, deoarece emoţiile pot influenţa comportamentul în sens pozitiv (energizează, stimulează cognitiv, atitudinal şi comportamental) sau negativ (demobilizează, dezangajează, produc apatie).

Cuvinte cheie: preşcolar, poveste, terapie, emoţie, comportament.
De ce povestea terapeutică? (Delia Goicea)34

DE CE POVESTEA TERAPEUTICĂ?


Prof. înv. preşcolar Delia Goicea
Grăd. nr. 7, Braşov



REZUMAT
"Povestea, obişnuită sau nu, cuprinsă sau nu, într‑o carte cu poveşti, poate deveni un punct de pornire în «abordarea» copilului atunci când acesta nu se simte în stare să vorbească despre sentimentele şi trăirile sale." Copilul nu caută altceva în interiorul poveştii decât pe sine, încercând să‑şi găsească Eu‑l; astfel, povestea terapeutică trebuie să fie un izvor de energie şi bucurie, oferind copilului o perspectivă caldă, plăcută şi luminoasă asupra evenimentelor desfăşurate în viaţa sa.
Poveştile terapeutice consolează copilul într‑o manieră mult mai eficientă decât motivările raţionale. Motivele poveştilor sunt trăite ca fiind minunate de către copil, temerile, dorinţele, speranţele lui cele mai adânci şi intense, ca un ecou sunt reflectate. Poveştile dau răspunsuri la întrebări eterne: "Cum este lumea în realitate? Cum să trăiesc în ea? Cum pot să‑mi găsesc eul adevărat? Ce voi deveni? Care este rostul vieţii?" Răspunsurile poveştilor nu sunt directe. Acestea sunt purtătoare de răspunsuri pe care nu le rostesc niciodată la modul deschis. Spun lucruri importante despre lume şi natura umană, rămâne însă la latitudinea imaginaţiei şi nevoilor copilului să înţeleagă ceea ce spun. Depinde de copil dacă şi ce anume se pune în corespondenţă cu propria persoană şi modul în care are loc punerea în corespondenţă.

Cuvinte cheie: povestea terapeutică, empatie, socializare, emoţii, experienţe.
Minciuna la copilul preşcolar (Ruxandra Dumitra Ţopa)49

MINCIUNA LA COPILUL PREŞCOLAR


Prof. înv. preşcolar Ruxandra Dumitra Ţopa
Grăd. nr. 1, Târgovişte


"Minciuna este sâmburele care dă roade în toate pământurile, de aceea poate
se cultiva cu atâta plăcere pretutindeni. Roadele ei sunt însă amare şi seci."

Vasile Conta



REZUMAT
În articolul următor încercăm să aducem în atenţie fenomenul minciunii la copilul preşcolar. De ce mint? Sunt toate minciunile la fel? Ca educatori, cum trebuie să reacţionăm, să intervenim şi să educăm atitudinea nesinceră a copiilor?

Cuvinte cheie: minciuna.
Interculturalitatea – o provocare continuă (Coca Delia Lupuşoru)52

INTERCULTURALITATEA – O PROVOCARE CONTINUĂ


Prof. înv. preşcolar Coca Delia Lupuşoru
Grăd. cu P.P. "Lumea poveştilor", Constanţa



REZUMAT
Prin interacţiuni şi interdependenţe potrivite între copiii preşcolari de etnii diferite, ghidate corect de educatoare, aceste generaţii vor putea împărtăşi un viitor comun şi vor cunoaşte o dezvoltare economică, socială şi culturală solidă.
De aceea, prezentăm în acest material câteva activităţi care au menirea să uşureze înţelegerea specificului diferitelor etnii, aşa încât să se ajungă la cunoaşterea reciprocă şi la conlucrare eficientă, constructivă şi deschisă.

Cuvinte cheie: drepturile omului, interculturalitate.


CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES)

Terapia logopedică a balbismului (Nicoleta Savu)56

TERAPIA LOGOPEDICĂ A BALBISMULUI


Prof. Nicoleta Savu
Grăd. cu P.P. "Perluţele mării", Constanţa



REZUMAT
Bâlbâiala sau balbismul este o tulburare de vorbire, în care fluxul vorbirii este întrerupt de repetiţii involuntare şi prelungiri ale sunetelor, silabelor, cuvintelor sau propoziţiilor, precum şi de pauze involuntare sau blocaje în care persoana care se bâlbâie este în imposibilitatea de a produce sunete. Este o tulburare de limbaj şi nu o problemă emoţională sau psihică.
Este foarte comun pentru copiii mici să aibă unele tulburări de fluenţă în vorbire, ca pauze, repetiţii, adaosuri sau prelungiri de sunete, cuvinte sau fraze. De fapt, există probabilitatea ca aproximativ 5% dintre toţi copiii să se bâlbâie la un moment dat în dezvoltarea lor, de obicei, în timpul preşcolarităţii.
Sunt multe lucruri pe care părinţii şi cadrele didactice le pot face sau le pot evita pentru a ajuta un copil care se bâlbâie. Ar trebui să cunoască caracteristicile, semnele, simptomele şi tratamentul bâlbâielii la copii şi să fie bine informaţi în legătură cu această tulburare care afectează fluenţa vorbirii. Terapia bâlbâielii este concentrată direct pe exprimarea verbală a copilului. Este una dintre metodele de tratament care încearcă să reducă efectele balbismului până la un anumit nivel. Dar cel mai puternic lucru pe care îl poţi face este să-i arăţi copilului/ elevului sprijinul tău. Acceptă-l aşa cum este!

Cuvinte cheie: copii, tulburare de limbaj, bâlbâială, terapia bâlbâielii, metode de tratament.
Pedagogia diversităţii şi dificultăţile de învăţare (Maria Dărăban)64
Integrarea în grădiniţă a copiilor cu CES. Strategii de intervenţie educaţională
(dizabilităţi fizice/ motorii; tulburări de limbaj)
(Nina Turbatu)69
Intervenţii psihopedagogice în cazul copiilor cu sindrom Down (Cristina Botea, Florica Stancu)76
Plan de intervenţie personalizat (P.I.P.) (Nina Turbatu)80
Proiect didactic de terapie logopedică (Nicoleta Savu)86


PROIECTE ŞI PARTENERIATE

"Părinţii, parteneri în educaţie" proiect educaţional de consiliere a părinţilor (Maria Dărăban)91
Proiect de parteneriat grădiniţă-familie "Împreună suntem extraordinari!" (Ionela Daniela Matei)94
Proiect educaţional în parteneriat "Pe urmele marelui povestitor, Ion Creangă" (Maria Dărăban, Maria Adriana Pavel)97
Proiect educaţional ecologic "Salvaţi Planeta Albastră!" (Maria Dărăban, Maria Adriana Pavel)100
Proiect educaţional ,,Învăţăm împreună să trăim sănătos" (Constanţa Acatrinei, Mirela Cucu)105
Proiect de parteneriat educaţional şi voluntariat – "Suntem păstrătorii tradiţiilor dobrogene" (Laureta Banea, Loredana Paraschiv, Daniela Jipa)109


METODE, TEHNICI ŞI PROCEDEE

Metodele didactice interactive şi de grup aplicate în tema "Călătorie în lumea poveştilor" (Angela Ştefan Bîrdea)111
Metoda "Şase medalii ale valorii" (Adriana Ghircău, Violeta Moldovan)114
Experimentul – metodă interactivă de cercetare în grup (Laureta‑Speranţa Banea)118


DEMERSURI DIDACTICE
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

Proiect didactic "Primăvara şi sărbătorile ei" (Mirela Cucu)120
Proiect de activitate integrată "Ne jucăm, învăţăm, pe Clopoţica o ajutăm!" (Simona Gheorlan)122
Proiect de activitate integrată "Hăinuţele Biancăi" (Laura Cîmpeanu)129
Proiect didactic "În lumea animalelor" (Elena Cicioc, Mariana Seling)133
Proiect de activitate integrată "Miresmele primăverii" (Sabina Santo)136
Proiect de activitate integrată "Bucuroşi de oaspeţi? – păsări migratoare" (Ancuţa Otilia Ceistof)139
Proiect didactic interdisciplinar "mici, dar isteţi" (Anişoara Stroe, Viorica Dumitru)141
Proiect de activitate integrată "Haideţi la plimbare!" (Maria‑Nicoleta Câmpean)143
Proiect didactic "Salutare primăvară, timp frumos, bine-ai venit!" (Cristina Butnaru)146
Proiect de activitate integrată "Tabloul Primăverii" (Dana Eugenia Vezure)150
Proiect de activitate integrată "Ridichea" (Angela Sesovici)154
Proiect didactic "Vulpea cizmăriţă" (Gabriela Buciuman, Floare Roman)157
Proiect de activitate integrată "Pisicuţa Miaunica" (Cristina Butnaru)161
Proiect de activitate integrată pe o zi "cei trei purceluşi" (Maria Dioşan)165
Proiect de activitate integrată "Grădinarul şi florile lui" (Alexandra Maria Jarda)168
Proiect de activitate integrată "Feerie de primăvară" (Angelica Ababei (Serdenciuc))177
Proiect de activitate integrată "Bucuria florilor" (Ana Carolina Belbe)182
Planificare zilnică a activităţii "Tabloul Primăverii" (Georgiana Gugu)185
Proiect didactic "Tabloul Primăverii" (Georgiana Gugu)187
Proiect de activitate integrată "În lumea gâzelor" (Csila Botar)193
Proiect de activitate "Călătorie în lumea animalelor" (Ioana Radu)197
Proiect de activitate integrată de o zi "Să fii ascultător e un lucru bun" (Daniela Paula Mihu)202
Proiect didactic "căsuţa cu poveşti" (Alina‑Simona Dulgheru, Cecilia Purcel)205
Proiect de activitate integrată "Povestea puişorului neascultător" (Laurenţia Stancu)209
Proiect de activitate integrată "În lumea insectelor" (Alexandra Maria Jarda)214
Proiect de activitate integrată "Prietenii fluturaşului" (Mihaela-Nicoleta Simion)223
Proiect de activitate integrată "hai la drum" (Gherghina Goană)226
Proiect didactic "Cursa lui Fulger McQueen" (Irina Maria Iorga)229
Proiect de activitate integrată "Trenuleţul cu surprize" (Mihaela‑Nicoleta Simion)231
Proiect de activitate integrată "Cum ne comportăm" (Maria Dioşan)234
Proiect didactic "Mă plac aşa cum sunt" (Maria Dioşan)238
Planificare zilnică a activităţii de învăţare "Şoricelul cel prostuţ" (Ioana Ene, Mihaela Claudia Amzaru)241
Proiect de activitate integrată "Visele unei broscuţe ţestoase" (Anca Şerban)246
Proiect didactic "Prietenii lui PIPO" (Elena Simion)252
Proiect didactic "De vorbă cu pădurarul" (Irina Maria Iorga)256
Proiect de activitate "Pe urmele focului" (Irina Maria Iorga)260
Proiect de activitate integrată "La mulţi ani, copile drag!" (Mărioara Eftinca-Sintescu)265
Proiect didactic "Toţi diferiţi, toţi egali" (Maria Dioşan)269


ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – CLASA PREGĂTITOARE
PROIECTARE DIDACTICĂ

Proiect de activitate "Emoţii de primăvară" (Florenţa Anton)272
Proiect WebQuest: "Călătorie în spaţiu" (Ruxandra Dumitra Ţopa)275


PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢII ANUALE

Proiectare săptămâna "Să ştii mai multe, să fii mai bun" (Maria Dărăban)278
Planificarea activităţilor matematice la grupa mijlocie
(Natalica Mirică, Mihaela Diancof, Carmen Didă-Vlădulescu)280
Planificarea activităţilor pe domenii experienţiale – Nivel I – Grupa mijlocie – An şcolar 2013-2014
(Camelia Radu, Rodica Gheciu)283
Planificarea calendaristică orientativă a activităţilor instructiv‑educative – Nivel II – grupa mare
An şcolar 2013‑2014
(Anişoara Stroe, Mariana State, Paula Ciocioi)297


MODALITĂŢI DE PLATĂ 352