CUPRINS NR. 1-2 / 2015

Studii şi cercetări

Les pratiques enseignantes efficaces (în română) (Laurent Talbot) 7

practicile de ÎNVĂŢĂMÂNT EFICIENTE


Laurent Talbot Maître de conférences
Université Libre de Bruxelles &
Université de Toulouse «Jean Jaurès», UMR EFTS



REZUMAT
Acest articol îşi propune, în prima parte, să facă o scurtă evocare a rezultatelor cercetărilor despre efectele practicilor de învăţământ asupra performanţelor şcolare ale elevilor. Într-o a doua şi ultimă parte, precizăm un anumit număr de limite pe care le comportă acest tip de cercetări, limite care constituie tot atâtea obstacole de depăşit şi, deci, de obiective de urmărit pentru viitoarele cercetări în domeniu.

Cuvinte cheie: practici de învăţământ, eficienţă, profesori eficienţi şi echitabili.
Grădiniţa ca formator şi mediator al capacităţii părinţilor de a induce şi stimula bilingvismul timpuriu al copiilor în familia monolingvă (Cristina Ilea-Golea)20

Grădiniţa ca formator şi mediator al capacităţii părinţilor de a induce şi stimula bilingvismul timpuriu al copiilor în familia monolingvă


Lector univ. dr. Cristina Ilea-Golea
Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul, Bucureşti



REZUMAT
Ne propunem în acest articol să investigăm metodele care ar putea duce la crearea unei legături constructive între doi dintre cei mai importanţi factori educaţionali, familia şi grădiniţa, înainte ca preşcolarii să atingă vârsta instituţionalizării.

În societatea contemporană, interesul părinţilor pentru o dezvoltare cognitivă optimă a copiilor lor şi învăţarea timpurie de către aceştia a unor deprinderi cum sunt cititul, scrisul, calculul matematic, dar în special pentru învăţarea timpurie a unei limbi străine este extrem de mare. Întrucât un important factor educaţional îl reprezintă familia, care are rolul nu doar de a asigura copilului siguranţa materială şi afectivă, ci şi de a-l introduce în valorile grupului de referinţă, de a-i forma primele conduite şi de a-i furniza primele informaţii legate de mediul înconjurător, apreciem în mod pozitiv interesul și implicarea factorului parental în educația timpurie a copilului.

Pornind de la premiza că fiecare părinte îşi doreşte un copil ale cărui capacităţi cognitive îl situează deasupra mediei în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă, fapt ce conduce ulterior la dezvoltarea abilităţilor academice, susţinem ideea conform căreia coeficientul de inteligenţă al copiilor preşcolari poate fi stimulat prin intermediul bilingvismului mediat de mamă. Cea de-a doua ipoteză de lucru se bazează pe ideea conform căreia bilingvismul poate să apară nu doar în familiile mixte în care se aplică principiul „one parent one language“ , ci şi în familiile monolingve în care interesul pentru educaţie este suficient de mare pentru ca părinţii să investească timp şi energie antrenându-şi copiii încă de la naştere pentru învăţarea limbii străine alese.

În cazul în care teza principală (creşterea IQ prin intermediul bilingvismuli) nu se confirmă, rămân beneficiile în planul achiziţiei lingvistice: în condiţiile aplicării consecvente a programului de către părinţi, copiii vor putea face faţă cerinţelor unei grădiniţe în care limba de predare este alta decât cea maternă.

Demersul fiind unul de natură ştiinţifică, având o didactică-metodică proprie şi un curriculum complex, este de dorit ca părinţii interesaţi de inducerea bilingvismului să fie îndrumaţi de formatori competenţi. În acest context, grădiniţele, mai ales cele bilingve, multilingve sau cele a căror limbă de predare nu este limba română, pot oferi cursuri de parenting părinţilor ai căror copii au vârste cuprinse între 0 şi 3 ani, asigurându-şi astfel grupe de copii care la vârsta intrării în grădiniţă au deja cunoştinţe de limbă străină. În felul acesta se realizează o sinteză a celor trei tipuri majore de educaţie: formală, nonformală şi informală.

Cuvinte cheie: educaţie timpurie, învăţare timpurie a unei limbi străine, bilingvism, stimularea IQ.
Implicaţiile studierii educaţiei relative la mediu asupra copiilor de vârstă preşcolară (Ioana Radu)27

IMPLICAŢIILE STUDIERII EDUCAŢIEI relative la mediu ASUPRA COPIILOR DE VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ

– Raport de cercetare –

Prof. Ioana Radu Grăd. cu P.P. nr. 16, Sibiu


REZUMAT
Cercetarea de faţă evidenţiază implicaţiile studierii sistematice a educaţiei relative la mediu asupra calităţii deciziilor, a percepţiilor şi reprezentării realităţii la copiii de vârstă preşcolară. Am folosit modalităţi multiple pentru a implementa educaţia ecologică la grupă: ca disciplină de studiu, ca modul educaţional şi, de asemenea, prin tehnica „approche infusionnelle“. În timpul cercetării pedagogice am îmbinat metodele clasice de învăţământ cu metodele interactive.

Metodele de cercetare pe care le-am folosit au fost cvasiexperimentul şi testarea pedagogică. Am aplicat designul cvasiexperimental, care include faza de pretest şi faza de posttest. Au fost întrunite condiţiile unei cercetări valide. A reieşit faptul că cele două grupuri sunt eterogene şi comparabile în faza de pretest, am identificat şi controlat variabilele parazit, iar condiţiile de validitate internă şi externă au fost îndeplinite.

În faza de posttest a experimentului pe care l-am condus am descoperit faptul că există diferenţe semnificative statistic între cele două grupuri echivalente de subiecţi la nivelul celor două variabile dependente. Cele două ipoteze ale cercetării s-au confirmat. Chiar dacă performanţele celor două grupuri au crescut în faza de posttest, progresul grupului experimental este mai mare, fapt care ne arată că educaţia relativă la mediu contribuie la obţinerea unor achiziţii superioare, la atingerea unei perspective noi şi complexe de reflectare a realităţii înconjurătoare şi că oricare altă disciplină de studiu considerată separat nu o poate substitui.

Cuvinte cheie: educaţie relativă la mediu, metode interactive, cvasiexperiment, testare psihopedagogică.
Produsele tehnologiei informaţiei (it) la vârsta preşcolarităţii – studiu de caz (Ioana Ţerbea)39

Produsele tehnologiei informaţiei (IT) la vârsta preşcolarităţii

– Studiu de caz –

Prof. înv. primar şi preşcolar Ioana Ţerbea
Grăd cu P.P. nr. 16, Sibiu



REZUMAT
Lumea în care trăim oferă o largă paletă de posibilităţi de cunoaştere, printre care şi o multidudine de produse tehnologice. Preşcolarii trebuie ghidaţi şi ajutaţi pentru ca ulterior să fie capabili să înţeleagă rostul acestora dar şi modul şi măsura în care trebuie utilizate pentru a reprezenta un beneficiu pentru ei.

Cuvinte cheie: preşcolari, IT, produse tehnologice, caracteristici psihofizice, schimbări comportamentale.
gestionarea emoţiilor negative de mânie – abordare prin activitatea "Zumzi este prietena mea" (Daniela-Mihaela Florescu) 44

Gestionarea emoţiilor negative de mânie
– abordare prin activitatea "Zumzi este prietena mea" –


Prof. dr. Daniela-Mihaela Florescu Grăd. cu P.P. nr. 11, Braşov


REZUMAT
Acest material se referă la importanţa înţelegerii conflictelor generate de emoţii negative la nivelul preşcolarilor.

Prin intermediul unei activităţi la clasă, prezentăm un posibil demers de management al conflictelor.

Activitatea s-a numit "Zumzi este prietena mea" şi a constat într-un joc dirijat de educatoare, în care au fost implicaţi copiii cu scopul de a-şi conştientiza emoţiile.

Cuvinte cheie: emoţii, furie/ mânie, conflict, managementul conflictelor.
Instrumente şi factori care sprijină cultivarea dorinţei de a învăţa la copilul mic (Constanţa Stamenovski) 48

INSTRUMENTE ŞI factori CARE SPRIJINĂ CULTIVAREA DORINŢEI DE A ÎNVĂŢA LA COPILUL MIC


Prof. Constanţa Stamenovski Grăd. "Lumea prichindeilor", Câmpia Turzii


REZUMAT
Bucuria de a învăţa, la copilul mic, se poate identifica cu motivaţia învăţării. Una din legile care stau la baza învăţării este legea motivaţiei, care arată că învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre cunoaştere, spre sensibil, spre raţional şi comunicativitate.

Instrumentele de care dispunem spre a susţine plăcerea de a învăţa a copilului preşcolar sunt numeroase, însă depind foarte mult de creativitatea şi disponibilitatea educatoarei de a le aplica în contexte care să genereze implicarea activă.

Grădiniţa şi implicit educatoarea trebuie să creeze o atmosferă de lucru care să stimuleze disponi­bilităţile spre acţiune într-un cadru psihopedagogic pozitiv din punct de vedere afectiv.

Educatoarea are rolul de a menţine starea de joc, care, pentru cei mici, este principala modalitate de învăţa.

Cuvinte cheie: învăţare, bucuria de a învăţa, metode activ-participative, mijloace de învăţământ, mediu educaţional.
Opţionale

Opţional "Căsuţa fermecată cu emoţii" (Anica Stoica, Simona Henteş) 51
Opţional de educaţie pentru sănătate "Sănătoşi şi voinici" (Laura Portik) 57
Opţional "Micul artist" (Livioara Ionela Ştefan) 61
Planificarea activităţilor opţionale "Ne jucăm cu Creionel" (Elena Zaharia, Maria Hultoana) 66
Cerinţe educative speciale (CES)

Program de intervenţie personalizat (PIP) an şcolar 2013-2014, revizuit în aprilie 2014 (Mariana Andor, Angela Paşca) 68
demersuri didactice

proiect educaţional

Proiect educaţional "Sfaturi bune pentru micul creştin" (Nuţa Obreja) 72
proiecte tematice Proiect tematic "Interesanta lume a animalelor" (Sonia Alina Ene) 75
Proiect tematic "Meseria – brăţară de aur" (Letiţia Stoian, Dumitra Enică) 86
Proiect tematic "Să cunoaştem frumuseţile judeţului Neamţ alături de familie" (Iustina Boambă, Linica Tapalagă) 91
proiecte didactice

Proiect de activitate integrată "Meniul Milkăi" (Alexandra Cozma) 97
Proiect de activitate "Prietenii animalelor" (Ana Maria Stan) 100
Proiect de activitate integrată "Ghiocelul – vestitorul primăverii" (Mirela-Nicoleta Cicu) 104
Proiect de activitate integrată "Barza" (Mihaela Munteanu, Ana Maria Scînteie) 109
Proiect didactic "Scrisoare de la rândunică" (Ana Grămescu) 113
Proiect de activitate integrată "Pământul – casa noastră" (Liliana Ungurean) 118
Proiect de activitate integrată de o zi "Simfonia primăverii" (Ioana Radu) 122
Proiect de activitate integrată "Magia primăverii" (Mihaela Nicoleta Pană) 129
Proiect de activitate "Miresmele primăverii" (Nicoleta Cătălina Barbu) 135
Proiect de activitate integrată "Povestea florilor de primăvară" (Dana-Ramona Hoţoiu) 140
Proiect didactic "Parfum şi culoare" (Elena Simion) 148

Proiect de activitate integrată "Natura – comoara noastră" (Aurelia Heşfelean) 153
Proiect de activitate integrată outdoor "Veselie, ritm, culoare – toate într-o zi cu soare"(Mirela Teodora Badiu) 157
Proiect de activitate integrată pentru grupa combinată "O poveste de neuitat" (Carmen-Alina Miculaiciuc) 163
Proiect didactic "Tradiţii şi obiceiuri de Paşti" (Gheorghiţa Torcică, Iuliana Vasile) 168
Proiect de activitate integrată "Povestea furnicuţei Mărunţica-Năsturica" (Anamaria Panait) 172
Proiect de activitate integrată "Călătorie în lumea magică a poveştilor" (Andreea-Ioana Bunea) 178
Proiect de activitate integrată "O zi cu Arlechino" (Mihaela Vasilache) 185
Proiect de activitate integrată "meseria, brăţară de aur" (Valerica Munteanu) 191
Proiect de activitate integrată "Poieniţa cu flori şi insecte" (Letiţia Stoian) 200
Proiect de activitate pentru o zi "Florile sunt frumoase/ Şi-n grădină şi în case" (Viorica Lascu) 204
Proiect de activitate integrată "La şcoală" (Karina Bode) 211
Proiect de activitate "Carnavalul emoţiilor" (Anica Stoica, Andrea Papai) 216
Proiect de activitate integrată "Cum a apărut vioara?" (Mariana Chiru) 219
Proiect didactic "Biserica din sufletul copilului" (Mariana Drăcea-Marişescu) 222
Proiect de activitate integrată "Ţara Poveştilor" (Maria Ioana Czinege) 226
Proiect de activitate "La spectacol" (Teatru de umbre) (Mihaela Ioniţă) 230
Serbarea florilor (Ioana Radu) 234
proiectarea pedagogică a activităţii anuale

Planificare anuală – Domeniul Limbă şi Comunicare – Grupa mare (Constanţa Stamenovski) 238
Planificare anuală – Activităţi matematice – Grupa mare (Constanţa Stamenovski) 242
Planificare tematică anuală orientativă – Nivel II (Grupa mare), An şcolar 2014-2015 (Genoveva Afrăsînei) 246
Planificare tematică anuală orientativă – Grupa mare, An şcolar 2014-2015, Semestrul II (Cecilia Pisaltu) 248
Planificare tematică anuală orientativă – Grupa mică, an şcolar 2014-2015, Semestrul II (Radu Ioana) 269
MODALITĂŢI DE PLATĂ 296