CUPRINS NR 3-4 / 2010

PRIORITĂŢI ŞI TENDINŢE
Studiu privind caracteristici şi dimensiuni ale crizei în educaţia modernă
(GRAŢIELA VIŞAN) 9

STUDIU PRIVIND CARACTERISTICI ŞI DIMENSIUNI ALE CRIZEI ÎN EDUCAŢIA MODERNĂ


Prof. GRAŢIELA VIŞAN
Grăd. nr. 41,
Structură a Şcolii "Grigore Moisil", PLOIEŞTI



REZUMAT
Se poate vorbi despre o criză în educaţie când se constată că noua generaţie nu este pregătită să se dezvolte în lumea actuală. În această lume, diferită de oricare alta cunoscută până acum, în educaţie rolurile sunt deopotrivă împărţite între instituţiile autorizate şi familie, colegi, media.
În această lume, în care suntem toţi interconectaţi, educaţia nu poate fi realizată dacă demotivarea, intoleranţa şi lipsa de respect sunt simple opţiuni.

Cuvinte cheie: criză în educaţie, demotivare.


Accesarea fondurilor structurale pentru proiecte din zona învăţământului
(AURELIA SAVA) 14

ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU PROIECTE DIN ZONA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI


Educ. AURELIA SAVA
Grăd. cu P.P. nr. 248, BUCUREŞTI, Sector 1



REZUMAT
Tema Fondurilor Structurale este de o mare importanţă în realitatea statelor UE, şi mai ales în România. Facilităţile dobândite prin finanţări nerambursabile ar ajuta segmente profesionale din populaţia românească să realizeze extinderea şi dezvoltarea economică dorită şi necesară. Din nefericire, problematica specifică nu este suficient cunoscută şi/ sau înţeleasă, ceea ce face ca şi criza generală cu care ne confruntăm din ce în ce mai acut să fie traversată mult mai greu.

Lucrarea de faţă îşi propune să familiarizeze şi să acomodeze cititorii din segmentul educaţional cu conţinuturile, terminologia, strategia specifică pentru un astfel de demers, precum şi să clarifice, prin exemplificare, oportunităţile de dezvoltare în zona educaţională.

Cuvinte cheie: fonduri structurale, Program Operaţional, Proiect, finanţare nerambursabilă.



STUDII ŞI CERCETĂRI
Învăţarea precoce a limbilor străine, principiu de bază al societăţii multiculturale
(ANCA PETRESCU) 20

ÎNVĂŢAREA PRECOCE A LIMBILOR STRĂINE, PRINCIPIU DE BAZĂ AL SOCIETĂŢII MULTICULTURALE


As. drd. ANCA PETRESCU
Univ. din BUCUREŞTI,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei



REZUMAT
Prezentul articol îşi propune să dezbată problema învăţării precoce a limbilor străine, subiect de primă importanţă în contextul unei Europe multilingve şi multiculturale, însă foarte controversat din perspectiva realizării efective a unei educaţii lingvistice eficiente, moderne şi perfect adaptate realităţilor contemporane. Care este vârsta considerată de către specialişti a fi cea ideală pentru învăţarea limbilor străine? Care este finalitatea acestei învăţări?

Cum putem crea un demers didactic coerent, activ, diversificat şi, mai ales, motivant pentru elevi? Tot atâtea întrebări fundamentale într un moment în care provocarea lansată profesorilor de limbi străine este astăzi aceeaşi pe teritoriul întregului continent european: ei trebuie să stabilească legătura cu experienţa lingvistică a elevilor, lărgindu le în acelaşi timp orizontul prin apropierea de limbile vorbite în afara comunităţilor în care trăiesc.

Cuvinte cheie: limbi străine, învăţare precoce, profesori de limbi străine.


Prevenirea dificultăţilor de integrare a copiilor nou-veniţi în grădiniţă
(MONICA CUCIUREANU) 27

PREVENIREA DIFICULTĂŢILOR DE INTEGRARE A COPIILOR NOU-VENIŢI ÎN GRĂDINIŢĂ

– Prezentarea studiului-cercetare "Educaţie timpurie. Integrarea copiilor în grădiniţă" –

Cerc. şt. dr. MONICA CUCIUREANU (coord. proiect)
Lab. Teoria educaţiei
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, BUCUREŞTI



REZUMAT
Studiul Integrarea copiilor în grădiniţă derulat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în anul 2009 se doreşte primul într-o serie desfăşurată pe trei ani, care să investigheze şi să propună soluţii pentru cele mai frecvente probleme ale copilului mic, care intră în sistemul de educaţie formală. Pornind de la problemele sesizate la nivelul practicilor educaţionale, se analizează factorii care le influenţează, eventualele lor efecte, precum şi căile prin care cei din jurul copiilor – părinţi şi educatoare – le pot minimaliza ori chiar elimina. Studiul îşi propune o analiză actualizată a situaţiei integrării copiilor în grădiniţă, în contextul reformării sistemului de educaţie timpurie.

Cuvinte cheie: educaţie timpurie, integrare, adaptare.


Educaţia parentală anterioară înscrierii copiilor la grădiniţă – premisă facilitatoare a
adaptării/ integrării acestora
(SPERANŢA FARCA) 35

EDUCAŢIA PARENTALĂ ANTERIOARĂ ÎNSCRIERII COPIILOR LA GRĂDINIŢĂ – PREMISĂ FACILITATOARE A ADAPTĂRII/INTEGRĂRII ACESTORA


Cerc. şt. dr. SPERANŢA FARCA
Lab. Teoria educaţiei
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, BUCUREŞTI



REZUMAT
Proiectul "Formarea părinţilor pentru educaţia timpurie: integrarea copiilor în grădiniţă" face parte dintr-o cercetare mai amplă, extinsă pe trei ani, realizată de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Laboratorul Teoria educaţiei. Proiectul s-a desfăşurat ca cercetare–acţiune în cinci grădiniţe bucureştene şi a urmărit pregătirea părinţilor pentru o mai bună adaptare a copiilor la începerea grădiniţei.

Cuvinte cheie: educaţie parentală, formarea părinţilor, educaţie timpurie, pregătirea pentru grădiniţă.


Les rituels à l'école maternelle – cadre d'apprentissage pour les élèves
(DELIA ALDEA) 39

RITUALURILE DIN GRĂDINIŢĂ – CADRU DE ÎNVĂŢARE PENTRU PREŞCOLARI


Drd. DELIA ALDEA,
Membru al Association des Enseignants et des
Chercheurs en Sciences de l’Education
PARIS, FRANCE



REZUMAT
Articolul este structurat pe două părţi. În prima parte, preponderent teoretică, sunt definite ritualurile (care includ atât rutinele şi tranziţiile specificate în curriculumul preşcolar, cat şi acele momente, acţiuni sau practici cu caracter frecvent şi repetitiv care însoţesc şi asigură cadrul de derulare pentru toate activităţile din grădiniţă) şi sunt prezentate funcţiile acestora: funcţia socială, funcţia cronogenetică şi topogenetică, funcţia contractuală şi funcţia integrativă, toate subsumate funcţiei simbolice a ritualurilor. Partea a doua, cu caracter practic, prezintă câteva exemple de ritualuri folosite frecvent în grădiniţă: ritualurile de dimineaţa (prezenţa şi stabilirea datei), ritualul meteo şi alte ritualuri de început şi de sfârşit de zi.

Cuvinte cheie: ritual, rutine, tranziţii, funcţii ale ritualurilor, cadru de învăţare.


Ritualurile din grădiniţă – cadru de învăţare pentru preşcolari
(DELIA ALDEA) 46

RITUALURILE DIN GRĂDINIŢĂ – CADRU DE ÎNVĂŢARE PENTRU PREŞCOLARI


Drd. DELIA ALDEA,
Membru al Asociaţiei Profesorilor şi
Cercetătorilor în Ştiinţele Educaţiei
PARIS, FRANŢA



REZUMAT
Articolul este structurat pe două părţi. În prima parte, preponderent teoretică, sunt definite ritualurile (care includ atât rutinele şi tranziţiile specificate în curriculumul preşcolar, cat şi acele momente, acţiuni sau practici cu caracter frecvent şi repetitiv care însoţesc şi asigură cadrul de derulare pentru toate activităţile din grădiniţă) şi sunt prezentate funcţiile acestora: funcţia socială, funcţia cronogenetică şi topogenetică, funcţia contractuală şi funcţia integrativă, toate subsumate funcţiei simbolice a ritualurilor. Partea a doua, cu caracter practic, prezintă câteva exemple de ritualuri folosite frecvent în grădiniţă: ritualurile de dimineaţa (prezenţa şi stabilirea datei), ritualul meteo şi alte ritualuri de început şi de sfârşit de zi.

Cuvinte cheie: ritual, rutine, tranziţii, funcţii ale ritualurilor, cadru de învăţare.


Inteligenţa emoţională
(LUCIANA MARIA SIDOR) 53

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ


Prof. consilier LUCIANA MARIA SIDOR
CJAP BISTRIŢA-NĂSĂUD



REZUMAT
Reuşita în viaţă, performanţele realizate nu îşi au originea numai într un IQ superior; reuşita unei persoane cu un IQ modest se datorează cel mai adesea "inteligenţei emoţionale" definită ca "abilitatea unei persoane de a fi în stare să se motiveze şi să persevereze în faţa frustrărilor: de a şi stăpâni impulsurile şi de a amâna satisfacţiile; de a şi regla stările de spirit şi de a şi împiedica necazurile să i întunece gândirea; de a fi stăruitoare şi de a spera".

Inteligenţa emoţională trece înaintea IQ ului în special în acele domenii "umane", în care intelectul este relativ mai puţin relevant pentru obţinerea succesului – de exemplu, în acelea în care empatia şi autocontrolul ar putea reprezenta abilităţi mai remarcabile decât cele pur cognitive. Se întâmplă ca unele din aceste sfere circumscrise să aibă o importanţă majoră în vieţile noastre. Evident că oamenii au capacităţi diferite în fiecare dintre aceste direcţii; unii dintre noi, să zicem, îşi pot stăpâni mai bine propria nelinişte, dar sunt relativ capabili să calmeze pe altcineva. Baza nivelului capacităţii noastre este fără îndoială determinată neuronal, însă creierul este extrem de plastic, învăţând mereu. Lipsurile la nivelul capacităţilor emoţionale pot fi remediate: aşadar, în mare măsură, în toate aceste direcţii contează obiceiurile şi reacţiile care, atunci când se face efortul cuvenit, pot fi îmbunătăţite.

Cuvinte cheie: inteligenţă emoţională, emoţie, competenţe emoţionale.


Alfabetizarea emoţională: provocări şi posibilităţi
(CĂTĂLINA ULRICH) 62

ALFABETIZAREA EMOŢIONALĂ: PROVOCĂRI ŞI POSIBILITĂŢI


Conf. univ. dr. CĂTĂLINA ULRICH
Universitatea din BUCUREŞTI, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei



REZUMAT
Articolul atrage atenţia asupra importanţei alfabetizării emoţionale a copiilor şi adulţilor din jurul lor: părinţi, educatori, alte persoane care îi îngrijesc. Cercetările arată că emoţiile funcţionează ca un dispozitiv wifi neuronal. Pentru a se dezvolta, învăţa şi funcţiona sănătos, copiii au nevoie să înveţe alfabetul, vocabularul şi gramatica propriilor emoţii.

În prima parte clarificăm conceptele (coeficient de inteligenţă emoţională, alfabetizare emoţională) şi evoluţia problemei din punct de vedere ştiinţific. Analizăm şi contextul României, unde remarcăm vizibilitatea scăzută a problematicii abilităţilor emoţionale. Partea a doua detaliază importanţa emoţiilor în dezvoltarea copiilor şi argumentele pentru intervenţii. În cea de a treia parte oferim exemple concrete privind autocontrolul emoţional şi expresivitatea emoţională a copiilor până la vârsta de 6/7 ani şi posibile practici educaţionale de sprijin.

Concepte cheie: alfabetizare emoţională, EQ, vârste timpurii.


Alfabetizarea emoţională în mediul şcolar
(LUCIANA MARIA SIDOR) 71

ALFABETIZAREA EMOŢIONALĂ ÎN MEDIUL ŞCOLAR


Prof. consilier LUCIANA MARIA SIDOR
CJAP BISTRIŢA NĂSĂUD



REZUMAT
Alfabetizarea emoţională este un proces similar celui clasic, şcolar, şi îşi are sorgintea în mişcarea pentru educaţie afectivă, din anii '60. Ideea centrală a acestei mişcări a fost că pregătirea psihologică şi motivaţională teoretică ar fi mai temeinic şi profund dobândită dacă ar fi urmată de experienţă imediată. Mişcarea pentru Alfabetizare Emoţională a scos în evidenţă termenul de educaţie emoţională/ afectivă, respectiv în loc să se utilizeze afectul pentru a educa, este educat afectul însuşi. Alfabetizarea emoţională este procesul de învăţare despre emoţii şi gestionarea lor pozitivă. În acelaşi timp, instruirea emoţională a copiilor se constituie în mijlocul prin care copiii sunt ajutaţi să-şi conştientizeze propriile sentimente, emoţii şi să le perceapă drept valori pozitive, generatoare de siguranţă şi bucurie în loc de spaimă sau ruşine, şi de care să se îndepărteze sau să se ascundă.

În San Francisco, la Nueva School se desfăşoară de peste 20 de ani un curs model de inteligenţă emoţională, numit "Ştiinţa Sinelui", al cărui subiect central este reprezentat de sentimente – cele proprii şi cele care apar în cadrul unor relaţii. Prin natura lor, acest gen de subiecte solicită profesorii şi elevii să se concentreze asupra structurii emoţionale a vieţii de copil. Scopul lecţiilor îl constituie creşterea competenţei emoţionale a copiilor, ca parte a pregătirii educaţionale de bază în sistemul de învăţământ. Totodată, conţinutul cursului se constituie şi ca un set de elemente şi instrumente utilizabile pentru înţelegerea fiecărui copil, nu doar a celor cu probleme şi dificultăţi, la care ar putea funcţiona ca remediu.

Un program de alfabetizare emoţională îmbunătăţeşte rezultatele şcolare ale copiilor. Aceasta nu constituie o concluzie izolată, ci apare frecvent în studiile de specialitate. Într o vreme în care prea multor tineri le lipseşte capacitatea de a face faţă propriilor tulburări şi nelinişti, de a asculta sau de a se concentra, de a şi ţine în frâu impulsurile sau de a se simţi responsabili de propria muncă, orice lucru care poate să întărească aceste abilităţi va contribui la educaţia lor. În acest sens, Alfabetizarea Emoţională sporeşte capacitatea de a-i instrui pe copii.

Cuvinte cheie: alfabetizarea emoţională, educaţie afectivă, inteligenţă emoţională, antrenament emoţional, educaţie raţional emotivă.



TEHNICI ŞI COORDONATE PSIHOPEDAGOGICE

DEMERSURI APLICATIVE
Tehnici de comunicare la preşcolari pentru relevarea unor particularităţi de natură
psihosocială, psihologică şi psihopatologică (ANICA STOICA) 79

TEHNICI DE COMUNICARE LA PREŞCOLARI PENTRU RELEVAREA UNOR PARTICULARITĂŢI DE NATURĂ PSIHOSOCIALĂ, PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHOPATOLOGICĂ


Prof. ANICA STOICA
Grăd. cu P.N. Iernut, Jud. MUREŞ



REZUMAT
Tehnicile de comunicare prezentate în acest material, prin forma prin care pot fi aplicate copiilor preşcolari – jocul (de rol), sunt utilizabile cu dublu scop: pe de o parte simplist, antrenarea copiilor într o comunicare directă coerentă şi cu finalitate, exersând astfel competenţa specifică; dar, fundamental şi extrem de important este că ajută la descoperirea unor particularităţi ale individului din perspectivă psihosocială, psihologică şi psihopatologică (aspecte relaţionale, adaptare/ integrare, inhibiţii, tipologie de personalitate, conflicte intrapsihice, blocaje, angoase, agresivitate, fobii etc.).

Prin transferul de personalitate presupus de jocul de rol se realizează o dezinhibare a subiectului, care lasă liberă comunicarea de idei, trăiri, frustrări, dorinţe prin vocea personajului cu care se asociază deliberat. Chiar dacă informaţiile obţinute sunt incomplete şi necesită de multe ori coroborarea cu alte tehnici de diagnostic şi interpretate psihologică, ele sunt deosebit de preţioase pentru un cadru didactic din învăţământul preşcolar şi primar.

Cuvinte cheie: tehnică de comunicare, grup de dezvoltare personală.


Utilizarea testului sociometric la grupa de preşcolari
(GABRIELA MISTREANU, ALEXANDRINA PANĂ) 87

UTILIZAREA TESTULUI SOCIOMETRIC LA GRUPA DE PREŞCOLARI


Prof. psih. GABRIELA MISTREANU,
Grăd. nr. 40, PLOIEŞTI,
Educ. ALEXANDRINA PANĂ,
Grăd. cu P.P. nr. 21, PLOIEŞTI



REZUMAT
Sociometria este o metodă utilizată pentru identificarea şi instrumentarea configuraţiilor sociale, prin măsurarea atracţiilor şi respingerilor dintre indivizi. Una dintre tehnicile esenţiale ale acestei metode este testul sociometric. Este folosit pentru determinarea cantitativă şi calitativă a relaţiilor interpersonale şi de grup, indicând statusul sociometric al unei persoane (popularitatea). Statusul sociometric (popularitatea) este măsura care arată gradul în care o persoană este agreată sau dezagreată de colegii săi de grup.

Cea mai utilizată tehnică sociometrică solicită copiii să acorde scoruri numerice colegilor pe care îi plac sau pe care îi resping, rezultând astfel o clasificare a copiilor în cinci categorii: populari, respinşi, izolaţi, medii şi controversaţi.

Vom exemplifica folosirea acestei tehnici la sala de grupă, vom interpreta rezultatele şi vom arăta importanţa aplicării acesteia.

Cuvinte cheie: tehnicaă sociometrică, test sociometric, matrice sociometrică, status sociometric, sociabilitate, relaţii preferenţiale, lider, scor.


Referenţialul de grupă
(TINCUŢA ZLATCU) 92

REFERENŢIALUL DE GRUPĂ


Prof. TINCUŢA ZLATCU
Grăd. cu P.N. nr. 21, CONSTANŢA



REZUMAT
În vederea armonizării relaţiilor umane şi a atmosferei în sala de grupă, a fost configurat un set de reguli şi principii denumit "referenţial de grupă".

Aceste reguli constituie enunţuri normative care stabilesc ce este admis în comportamentul fiecărui preşcolar. Ele au fost elaborate de către copiii înşişi, ghidaţi de educatoare, şi stabilesc clar ce trebuie să facă în grupă şi nu ce le este interzis. Unul dintre principalele avantaje ale referenţialului de grupă constă în faptul că, implicaţi în definirea setului de reguli, copiii vor tinde să le respecte pe acestea, mai degrabă decât pe altele impuse de altcineva. Se poate obţine, ca urmare, un consens al grupei şi un climat caracterizat prin siguranţă fizică şi emoţională.

Cuvinte cheie: referenţial de grupă.


Stimularea creativităţii prin "Tehnica viselor"
(CRISTIANA PÎRVUŢ) 95

STIMULAREA CREATIVITĂŢII PRIN "TEHNICA VISELOR"


Psih. CRISTIANA PÎRVUŢ
Grăd. cu P.P. nr. 2, DR. TR. SEVERIN,
Jud. MEHEDINŢI



REZUMAT
"Tehnica viselor" (a "visării cu ochii deschişi") este o tehnică experimentală de imaginare care se bazează pe crearea unei stări asemănătoare reveriei de grup, dirijată de către coordonator, ce este urmată de o etapă de comunicare între membrii grupului, apoi între grupuri, cu intervenţia reglatoare a aceluiaşi coordonator. Oferind suport şi stimulând creativitatea şi expresia imaginativă a copiilor, "Tehnica viselor" poate constitui o activitate ludică bazată pe meditaţie şi pe compararea ulterioară a imaginarului cu realul. Această tehnică presupune organizarea copiilor după anumite criterii, unele având în vedere aptitudinile predominante ale fiecărui participant. Copiii îşi împărtăşesc ideile, colaborând pentru rezolvarea sarcinii primite de la coordonator. În materialul de faţă prezentăm pas cu pas versiunea acestei tehnici adaptate pentru lucrul cu copiii preşcolari.

Cuvinte cheie: tehnica viselor (a "visării cu ochii deschişi").



FOCALIZARE DIDACTICĂ MONODISCIPLINARĂ
Alfabetizarea muzicală a copiilor – elemente de metodică şi didactică
(FLORENTINA TANASĂ) 98

ALFABETIZAREA MUZICALĂ A COPIILOR – ELEMENTE DE METODICĂ ŞI DIDACTICĂ –


Educ. FLORENTINA TANASĂ
Grăd. cu P.P. nr. 29, IAŞI



REZUMAT
În domeniul literelor, alfabetizarea presupune abilitatea de citit-scris a cuvintelor şi propoziţiilor într-o limbă. În domeniul muzical, alfabetizarea presupune citirea muzicii şi înţelegerea unor noţiuni teoretice de muzică, dar nu şi scrierea muzicii.

Muzica e un limbaj care, pedagogic, presupune propria metodologie şi abordare didactică, nu numai pentru că are o structură particulară, ci şi pentru că demersul didactic trebuie atent ajustat înspre a determina reacţii emoţionale şi fizice la cei ce o învaţă.

Putem spune că un scop al educaţiei muzicale este alfabetizarea muzicală.
În studiul următor prezentăm detaliat, în partea întâi, demersul educativ considerat optim de noi pentru alfabetizarea muzicală a preşcolarilor (tehnici, proceduri, conţinuturi), iar în partea a doua, strategiile de familiarizare a copiilor cu instrumente muzicale de percuţie, ca în final să exprimăm câteva considerente privind identificarea şi valorificarea aptitudinilor muzicale ale copiilor de această vârstă.

Cuvinte cheie: alfabetizare muzicală.


Preşcolarii şi sportul
(MIRUNA MOROIANU, MARIA POPESCU) 111

PREŞCOLARII ŞI SPORTUL


Lect. dr. MIRUNA MOROIANU
Universitatea "Ovidius", CONSTANŢA
Instit. masterand MARIA POPESCU
Grăd. nr. 7 "Roboţel", CONSTANŢA



REZUMAT
Sportul în viaţa copiilor trebuie să fie prezent încă din perioada educaţiei timpurii, chiar de la vârsta de 3 ani. Practicarea unei ramuri sportive cât mai de timpuriu conduce la o educaţie specifică a copilului, favorabilă autodisciplinei, respectării regulilor de igienă, respectării unei conduite sportive (de fair-play), respectării regulilor de igienă, formării unui stil de viaţă sănătos şi armonios.

Activităţile sportive în perioada timpurie au trei componente de bază: dobândirea de calităţi motrice de bază, dezvoltarea socială (prin interacţiunea copilului cu antrenorii şi colegii), precum şi dezvoltarea cognitivă (înţelegând şi urmând instrucţiunile şi realizând strategia şi tactica de execuţie). De asemenea, anumite ramuri sportive generează calităţi fizice specifice lor.
În această idee aducem în prim-plan şi detaliem câteva ramuri sportive considerate benefice şi adecvate copiilor preşcolari.

Cuvinte cheie: ramură sportivă.


Opţionalul de limba engleză în grădiniţă
(VIVIANA OPRIŞAN) 117

OPŢIONALUL DE LIMBA ENGLEZĂ ÎN GRĂDINIŢĂ


Prof. consilier VIVIANA OPRIŞAN
Şc. nr. 1 Clinceni, ILFOV



REZUMAT
Nevoia din ce în ce mai acută de corelare a învăţământului cu parcursul social a făcut necesară introducerea încă din preşcolaritate a unei instruiri care să faciliteze adaptarea şi raportarea copilului la standardele europene de comunicare prin diferite mijloace. Apar astfel discipline noi pentru opţionale (Calculator, Dans, Ecologie etc.), pe care părinţii le pot alege din oferta fiecărei grădiniţe.

Un loc aparte îl constituie opţionalul de limbi moderne, cel mai frecvent apărând în ofertă cel de limba engleză.

Cuvinte cheie: opţional.


Memorizarea la preşcolarii de grupa mică
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 119

MEMORIZAREA LA PREŞCOLARII DE GRUPA MICĂ


Educ. CONSTANŢA STAMENOVSKI
Grăd. "Lumea prichindeilor",
Structura I, CÂMPIA TURZII



REZUMAT
Considerând condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar definită de caracterul conştient al învăţării, activităţile de memorizare la copiii preşcolari mici au tocmai scopul de a iniţia acest caracter conştient prin construcţia integrată a activităţilor verbal artistice.

Cuvinte cheie: construcţia integrată a activităţilor verbal-artistice.



EVALUARE DIDACTICĂ
Raport de evaluare sumativă (finală) la grupa mică
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 123

RAPORT DE EVALUARE SUMATIVĂ (FINALĂ) LA GRUPA MICĂ


Educ. CONSTANŢA STAMENOVSKI
Grăd. "Lumea prichindeilor",
Structura I, CÂMPIA TURZII



REZUMAT
Evaluarea sumativă este orientată către evidenţierea progreselor copiilor la sfârşitul unui an de activitate educaţională. Acest proces presupune testarea capacităţii copiilor preşcolari de a opera cu informaţiile dobândite, de a realiza transferuri, aplicaţii, dovedind astfel dobândirea unei autonomii acţionale şi funcţionale în cadrul unei abordări integrate.

Temele prezentate au urmărit formarea şi dezvoltarea la copii a acelor comportamente care să-i conducă spre un progres real raportat mai degrabă la sine şi mai puţin la "celălalt".
Concret, prezentăm raportul de evaluare sumativă pentru grupa mică cu care am lucrat, criteriile şi itemii în funcţie de care am realizat testările, precum şi progresele înregistrate de grupă faţă de evaluarea iniţială.

Cuvinte cheie: evaluare sumativă, raport de evaluare sumativă.


Evaluarea iniţială, sumativă şi finală la grupa mijlocie Itemi, probe şi raport
(TINCUŢA ZLATCU, IOANA LUCA) 128

EVALUAREA INIŢIALĂ, SUMATIVĂ ŞI FINALĂ LA GRUPA MIJLOCIE. ITEMI, PROBE ŞI RAPORT


Prof. înv. preşc. TINCUŢA ZLATCU,
Educ. IOANA LUCA
Grăd. cu P.N. nr. 21, CONSTANŢA



REZUMAT
În acest articol ne referim la evaluarea iniţială, cumulativă şi finală a preşcolarilor de grupă mijlocie, exemplificând cu temele, itemii, probele aplicate şi cu raportul nostru final.

În urma evaluării, stabilim coordonatele principale ale activităţii viitoare, obiectivele, strategiile adecvate pentru obţinerea performanţelor sau pentru întocmirea de programe de corecţie şi compensare.

Cuvinte cheie: evaluare, raport de evaluare.



STRATEGII DIDACTICE: PROIECTARE DE LECŢII 137
Educaţie timpurie activităţi de învăţare cu copiii de 2-3 ani
Exemplificare "Corpul uman şi igiena personală
(LIVIA FARCAŞ, KINGA BOTEZAN) 139
Proiect de activitate integrată "Ce ne aduce toamna în coş?"
(VALENTINA CÂMPEANU, MARICICA COZMA, LUMINIŢA TĂNASE) 141
Proiect de activitate integrată "Căsuţa toamnei"
(LIUBA BOTNARU, GHERGHINA CARAMAN, LUMINIŢA TĂNASE) 144
Proiect didactic integrat (de o zi) "Se închide toamna ca o carte"
(MARIANA SELING, IRINA ILIEŞ) 147
Proiect de activitate integrată "Animalele pădurii"
(GABRIELA DOLCA) 153
Proiect de activitate integrată "Cei trei purceluşi şi căsuţele lor"
(GENOVEVA AFRĂSÎNEI) 160
Proiect de activitate integrată "Frumuseţea anotimpurilor"
(GHEORGHIŢA EPURE) 165
Proiect de activitate integrată "Fulgii albi încep să cadă"
(MANUELA POP, RAMONA NĂDEJDE) 168
Proiect de activitate integrată "Feeria fulgilor de nea"
(IOANA IORDACHE, CORNELIA MUŞAT) 174
Proiect de activitate integrată "Bradul şi podoabele sale"
(ILINCA TĂRBUC, CULETA ARSENE) 183
Proiect de activitate integrată "Vieţuitoare – fantezie şi îndemânare"
(AURORA ŞTEFĂNICĂ) 189
Proiect didactic integrat "Ursul păcălit de vulpe"
(NICOLETA DANIELA TOADER) 192
Proiect tematic "Ala-Bala-Portocala"
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 196
Proiectarea unei activităţi integrate cu accent pe inteligenţe multiple
"Călătorie în ţara piticilor"
(FLORENTINA CIULEI) 201
Proiect tematic "Primăvara în culoare"
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 210
Proiect de activitate integrată "Prietenii primăverii"
(MARIA PAVĂL) 215
Proiect de activitate integrată "Fantezie şi culoare punem la numărătoare"
(VERONICA-SIMONA DATCU, ŞTEFANIA ANTONOVICI) 219
Proiect de activitate integrată "Fiecare pui are mama lui; şi eu, tot aşa, am mămica mea"
(MARIA PAVĂL) 222
Proiect de activitate integrată "Vieţuitoarele din curtea noastră (câinele)"
(CARMEN MITITELU, NICOLETA BEJENARU) 226
Proiectarea activităţilor integrate pentru o săptămână: "Se întorc păsările călătoare"
(MARIANA SELING, IRINA ILIEŞ) 230
Proiect de activitate integrată "Capra cu trei iezi"
(ILEANA IUŞCU) 235
Proiect tematic "Cu trenul în zile de primăvară"
(CONSTANŢA STAMENOVSKI) 240
Proiect de activitate integrată "Copiii iubesc şi ocrotesc natura"
(GEORGETA ŞERBAN) 244
Proiect tematic "Cireşul"
(SABINA ALZNER) 251
Proiect de activitate integrată "Magia circului"
(DANIELA JIPA, AURELIA GHIOLMEZ) 254

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR ANUALE
Proiectarea activităţii instructiv-educative
nivelul I, semestrul I (grupă mică/ mijlocie), sistem tradiţional
(ELENA CIAUŞU, ELENA SPINEANU, LILIANA ICLEANU, CARMEN SOTIR,
MIRELA MIZILEANU, NICOLETA VASILE, DOMNICA CHICOŞ, DANIELA PÎRTAC,
ELENA MARIN – BUCUREŞTI, SECTOR 3) 259
Proiectarea activităţii instructiv-educative
nivelul II, semestrul I (grupă mare/ pregătitoare), sistem tradiţional
(ELENA CIAUŞU, ELENA SPINEANU, LILIANA ICLEANU, CARMEN SOTIR,
MIRELA MIZILEANU, NICOLETA VASILE, DOMNICA CHICOŞ, DANIELA PÎRTAC,
ELENA MARIN – BUCUREŞTI, SECTOR 3) 308

RECENZII 374

MODALITĂŢI DE PLATĂ 376