CUPRINS NR 3-4 / 2011

STUDII ŞI CERCETĂRI
Timiditatea în credinţele şi percepţiile părinţilor cu copii preşcolari
(DANIELA RACOVIŢĂ, LUMINIŢA MIHAELA IACOB) 7

TIMIDITATEA ÎN CREDINŢELE ŞI PERCEPŢIILE PĂRINŢILOR CU COPII PREŞCOLARI


Prof. psihopedagog DANIELA RACOVIŢĂ
Grăd. cu P.P. nr. 15, VASLUI
Prof. univ. dr. LUMINIŢA MIHAELA IACOB
Univ. "Alexandru Ioan Cuza", IAŞI



REZUMAT
Deloc ocolită de cercetarea ştiinţifică, problematica timidităţii rămâne o provocare. Faptul este valabil şi pentru mediile de suport social primar (familia) sau secundar (sistemul educaţiei formale: grădiniţă, şcoală etc.). O primă parte a articolului sintetizează reperele teoretice de bază. Cercetarea noastră aplicativă, a avut ca subiecţi 217 părinţi de copii preşcolari. Ea a vizat identificarea unei posibile legături între credinţele acestora despre natura primară a timidităţii şi felul în care îşi percep proprii copii, din acest punct de vedere. Datele, culese prin intermediul unui chestionar propriu, au indicat faptul că părinţii care consideră timiditatea ca având o etiologie înnăscută sunt mai dispuşi să-şi perceapă copiii ca fiind mai timizi. Explicaţia ţine în principal de impactul proceselor de atribuire, ades constrânse să "facă jocul" unei erori fundamentale: suntem mai dispuşi să explicăm comportamentele altora în cheie personologică/intern decât situaţională/extern.

Cuvinte cheie: timiditate, credinţe parentale, atribuire, ordinea naşterii.


Valoarea proiectivă a desenului în caracterizarea personalităţii copilului preşcolar
(OANA RALUCA BACIU, MUŞATA BOCOŞ) 20

VALOAREA PROIECTIVĂ A DESENULUI ÎN CARACTERIZAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PREŞCOLAR


Prof. drd. OANA RALUCA BACIU
Fac. de Psih. şi Şt. Educaţiei,
Univ. Babeş Bolyai, CLUJ NAPOCA
Prof. univ. dr. MUŞATA BOCOŞ
Fac. de Psih. şi Şt. Educaţiei,
Univ. Babeş-Bolyai, CLUJ-NAPOCA



REZUMAT
Lucrarea prezintă definiţia proiecţiei, componentele acesteia, tipurile de proiecţie cunoscute, ce înseamnă tehnicile proiective, clasificarea lor, contextul în care pot fi folosite, precum şi avantajele şi dezavantajele acestora. Totodată prezentăm noţiunea de personalitate, investigată cu ajutorul tehnicilor proiective, folosindu ne de expresie şi factorii acesteia, dar şi de creaţie ca punte de legătură între proiecţie şi expresie. Există o gamă largă de teste proiective, testele asociative, constructive, de completare, de alegere sau ordonare şi cele expresive. În lucrarea de faţă am selectat doar câteva din categoria celor expresive, uşor de utilizat în învăţământul preşcolar.

Prin intermediul tehnicilor proiective se urmăreşte scoaterea în evidenţă a aspectelor constitutive şi a conţinutului intrapsihic global al personalităţii subiectului pe care l studiază. Copilul foloseşte activitatea plastică în interpretarea realităţii şi a relaţiei sale cu ea. Desenul ne prezintă nivelul dezvoltării sale intelectuale, maturitatea psihică. Materialul şi forma plastică sunt un mijloc de protecţie psihologică pentru copil, la care recurge în circumstanţe grele pentru el. Aceasta este legată de "reţinerea" trăirilor sale interioare. Reprezentarea apare pentru copil ca un container specific, înăuntrul căruia sunt plasate trăirile, care sunt păstrate până când el nu le va mai conştientiza. Ultima parte a lucrării prezintă exemplificări a unor teste expresive, respectiv interpretări ale lucrărilor unor copii.

Cuvinte cheie: proiecţie, expresie, creaţie, tehnici proiective, personalitate.


Învăţarea cititului (MARIANA SINDIE, FLORENTINA ZARAFU) 66

ÎNVĂŢAREA CITITULUI


Prof. înv. primar MARIANA SINDIE
Şc. cu cls. I-VIII nr. 130 "Luceafarul", BUCUREŞTI
Prof. înv. primar FLORENTINA ZARAFU
Şc. cu cls. I-VIII nr. 133, BUCUREŞTI



REZUMAT
Puţini dintre noi şi-au pus pe parcursul vieţii, măcar din motive profesionale, întrebarea: "Ce şi cum se întâmplă în timp ce citim?; Care sunt mecanismele cititului?". Dar, desigur, aproape toate cadrele didactice din învăţământul preşcolar şi din cel primar, respectiv cele care lucrează cu copiii de 6-7 ani, au avut în atenţie "pregătirea pentru citit" a copiilor.

Ca dascăli ce preiau la clasă copii de 6/7 ani, ajunşi la vârsta la care cititul le este impus în şcoală ca unul dintre obiectivele curriculare majore, am fost preocupate, pe de o parte, de optimizarea deprinderii de citit la elevii clasei I, iar pe de altă parte, de îmbunătăţirea în plan calitativ a actului de lectură a acestor elevi. Cu acest scop am făcut o documentare a cărei sinteză o prezentăm colegelor care doresc, asemenea nouă, să intervină conştient în conducerea optimă şi constructivă a actului cititului la elevii de clasa I sau la preşcolarii mari care deja manifestă expres această deprindere.

Cuvinte cheie: pregătirea pentru citit, citit, salt, fixare, coeficient de asimilare, viteză relativă de citit, viteză reală de citit, decodificarea mesajului.



ANALIZE ŞI STUDII PENTRU UN ÎNVĂŢĂMÂNT DE CALITATE
Efectele negative ale birocraţiei la nivelul organizaţiei şcolare (NICOLETA SAVU) 71

EFECTELE NEGATIVE ALE BIROCRAŢIEI LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE


Prof. NICOLETA SAVU
Grăd. O.N. de Aplicaţie, CONSTANŢA



REZUMAT
Toate organizaţiile sunt birocratice într-o anumită măsură şi organizaţia şcolară prezintă numeroase caracteristici ale birocraţiei. În învăţământul autohton birocraţia a atins dimensiuni uriaşe în ultimii ani, devenind o suferinţă gravă a sistemului. În definitiv, ea exprimă neputinţa acestuia de a funcţiona suplu şi flexibil, incapacitatea de a se adapta realităţii, care vine, tot timpul, cu provocări noi. În acest context profesional viciat, cadrul didactic se vede în faţă unei provocări nefaste – compatibilizarea dinamică proprie cu numeroasele influenţe birocratice.

Efectele negative ale birocraţiei manifestate în planul administrativ-managerial al instituţiei şcolare se regăsesc în politizarea structurilor manageriale, abundenţa documentelor scrise, scăderea nivelului de expertiză şi competenţă, ocuparea posturilor pe viaţă şi principiul vechimii în ascensiunea în carieră.

În plan comportamental numeroase cadre didactice dau dovadă de comportament birocratic. Confruntat cu realitatea periculoasă a birocraţiei existentă în învăţământ, educatorul conştientizează necesitatea asumării "responsabilităţii" de a se adapta rapid şi "eficient" acesteia. Acesta este de fapt pericolul cel mai mare – birocratizarea exercitării funcţiei didactice care se manifestă prin contabilizarea activităţii educative şi apariţia omului birocratic. Omul organizaţional este un tip de om imatur psihic, deoarece birocraţia inhibă dezvoltarea individului, cu resurse incomplet fructificate şi frustrat din cauza constrângerilor, un om fără iniţiativă şi care evită responsabilităţile, împărţindu-le celor din jurul său, ascunzându-se în spatele regulilor.

Cel mai "ameninţător" pentru organizaţia şcolară pare a fi însă birocratul numit în funcţii de conducere. În cadrul domeniului activităţilor pedagogice de predare-învăţare se manifestă o anumită tendinţă a profesorilor de birocratizare a activităţii de proiectare didactică. Birocratizarea este amplificată de standardizarea şi uniformizarea excesivă a proiectelor didactice, ceea ce împiedică creativitatea cadrelor didactice, îndemnându le la conduite şi practici didactice conservatoare şi repetitive. Este demonstrat faptul că omul în birocraţie nu poate avea un cuvânt important de spus în legătură cu ceea ce face.
Şcoala ca organizaţie trebuie să îşi depăşească reflexele birocratice greoaie şi rigide, impersonalitatea şi conformismul.

Cuvinte cheie: birocraţie, efecte negative ale birocraţiei.


Studiu privind practica pedagogică a viitorilor profesori în învăţământul preşcolar
(MARIANA BOICU, AIDA FRANGULEA PASTOR) 76

STUDIU PRIVIND PRACTICA PEDAGOGICĂ A VIITORILOR PROFESORI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR


Prof. înv. preşc. MARIANA BOICU
Grăd. nr. 13, BRAŞOV
Prof. înv. preşc. drd. AIDA FRANGULEA PASTOR
Grăd. nr. 9, BRAŞOV



REZUMAT
A investi continuu în educaţie, înseamnă pe de o parte şi a asigura o pregătire de calitate a viitoarelor cadre didactice. Pe lângă o pregătire teoretică de specialitate a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar mai este necesară o practică pedagogică bine organizată, pliată pe nevoile reale de învăţare ale studenţilor şi cerinţele pieţii muncii.

În sprijinul conturării unei metodologii de realizare a stagiului de practică a viitoarelor cadre didactice din învăţământul preşcolar, am iniţiat o cercetare pilot cu un grup ţintă format din 35 de studente implicate în practica pedagogică, de la Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Ştiinţele Educaţiei, specializările Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar, anul II (programul ZI şi Învăţământ la Distanţă) şi anul III. Grupului ţintă i s-a aplicat un chestionar cu 19 întrebări, cu scopul de a identifica nevoile de învăţare şi formare. Obiectivele ce au stat la baza construcţiei lui au fost: identificarea principalelor elemente pe care s-a bazat facultatea în formarea studenţilor; identificarea aşteptărilor studenţilor privind practica pedagogică; identificarea gradului de interes pentru anumite teme de formare; identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a practicii pedagogice şi sublinierea unor diferenţe între ceea ce oferă facultatea ca ofertă educaţională în domeniu şi cerinţele pieţei muncii.

Din analiza datelor obţinute s-au conturat câteva direcţii care pot sta la baza construcţiei unei metodologii de realizare a stagiului de practică a studenţilor pregătiţi în colegii şi universităţi.

Cuvinte cheie: cadre didactice, învăţământ preşcolar, metodologie, practică pedagogică.


Studiu privind educaţia pentru calitate în grădiniţă (LUMINIŢA TOADER) 84

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA PENTRU CALITATE ÎN GRĂDINIŢĂ


Educ. LUMINIŢA TOADER
Grăd. cu P.P. nr. 9, BUZĂU



REZUMAT
Conţinuturile noilor educaţii pot fi elaborate şi proiectate ca module sau discipline de studiu independente, dar în general (în România şi nu numai) se procedează la infuzia de noi elemente în conţinuturile disciplinelor tradiţionale, conectându-le pe acestea inter- sau transdisciplinar.

În învăţământul preşcolar, educaţia pentru calitate, una dintre noile educaţii, poate pune în evidenţă unele dintre componentele sale: calitatea vieţii, calitatea produselor, calitatea mediului, calitatea informaţiei, calitatea producătorului de produse şi servicii sau a consumatorului de servicii şi produse, printr-o abordare interdisciplinară a categoriilor de activităţi existente sau a opţionalelor prevăzute.

Prezentăm structura de programă (obiective, conţinuturi şi exemple de comportamente) pe care noi am elaborat-o pentru învăţământul preşcolar în urma studierii acestei problematici.

Cuvinte cheie: "noile educaţii", educaţia pentru calitate, programă.



NOILE EDUCAŢII
Noile educaţii, o realitate a lumii contemporane (NICOLETA SAVU) 91

NOILE EDUCAŢII, O REALITATE A LUMII CONTEMPORANE


Prof. NICOLETA SAVU
Grăd. O.N. de Aplicaţie, CONSTANŢA



REZUMAT
Plecând de la premisa complexă a unei cinetice societăţi umane, căreia i se va adapta un om "capabil" de adaptare şi, adăugând rolul instituţiei şcolare în formarea unui astfel de om, ne îndreptăm către ideea conform căreia actuala şcoală are obligaţia, nu doar socio-morală, de a contribui la finisarea unei personalităţi flexibilă, originală şi activă.

În prezent, mai mult ca oricând, acceleraţia progresului creează un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, iar Europa unită, în care se află şi România, deschide noi oportunităţi, dar în acelaşi timp obligă la rezolvarea unor probleme majore, cuprinse în conceptul de "problematica lumii contemporane". Noile politici educaţionale din ţările ce acceptă ideea europeană, au drept obiectiv prioritar realizarea unei dimensiuni europene în educaţie.

Găsirea unei soluţii comune şi eficiente pentru diferitele provocări ale lumii contemporane, admisă de toate sistemele de învăţământ ale statelor europene, ar angaja o suită de activităţi concepute pe realizarea corelată a tuturor obiectivelor educaţionale indicate de termenul "educaţii noi" cu obiectivele educaţionale naţionale. "Noile educaţii" sunt definite în programele UNESCO (instituţia de unde vine termenul de "educaţii noi", datorită în mare parte românului George Văideanu, care a iniţiat programul) şi adoptate în ultimele decenii de către statele europene, "ca răspunsuri ale sistemelor educaţionale la imperativele lumii contemporane" de natură politică, economică, ecologică, demografică, sanitară etc.

"Noile educaţii" vizează, mai ales, obiective şi mesaje noi care determină conţinuturile şi strategiile educaţiei în condiţiile lumii contemporane. "Noile educaţii" marchează domeniile necesare şi prioritare ale educaţiei, putând fi realizate în funcţie de specificul fiecărei vârste, trepte sau discipline şcolare, dar şi particularităţile fiecărei comunităţi locale, teritoriale sau naţionale.
"Noile educaţii" fac referire la (conform Văideanu, G., 1966, Cucoş, C., 1999 şi Stanciu, M., 1999):

  • educaţia ecologică sau educaţia relativă la mediu;
  • educaţia pentru schimbare şi dezvoltare;
  • educaţia pentru tehnologie şi progres;
  • educaţia pentru comunicare şi mass-media;
  • educaţia în materie de populaţie sau demografică;
  • educaţia economică şi casnică modernă;
  • educaţia pentru timp liber;
  • educaţia nutriţională, educaţia pentru pace şi cooperare;
  • educaţia pentru democraţie şi drepturile fundamentale ale omului;
  • educaţia sanitară modernă;
  • educaţia interculturală.

Statutul actual al cadrului didactic reclamă de la acesta, pe lângă triunghiularul rol de teoretician-practician-cercetător, şi abilităţi atitudinale mai generale, precum cele de modulare şi modelare în raport cu realităţile unei reforme educaţionale în plină cinetică. Această nouă dimensiune de abordare – curriculară – obligă educatorul la ample demersuri de re-informare şi de re-formare, adică reclamă de la acesta eforturi de compatibilizare dinamică proprie cu numeroasele noutăţi ale curriculumului naţional. Cadrul didactic întrevede necesitatea de a se re-informa, în legătură cu "teritoriul" conceptual mai nou uzitat. Educatorul este cel care deţine un rol important în raport cu virtualizarea formativă a "noilor educaţii". În consecinţă, tot instrumentarul operaţional-strategic (obiective, conţinuturi, strategii, proiectare, organizare, evaluare, normativitate) trebuie orientat spre această finalitate.

"Noile educaţii" reprezintă pentru omul de astăzi, în calitatea sa de subiect al istoriei, o încercare de formare/schimbare de mentalitate prin acţiunea transformatoare a educaţiei, ca demers în direcţia rezolvării problemelor lumii contemporane.

Cuvinte cheie: Noile educaţii, integrarea noilor educaţii în programele şcolare, planificarea conţinutului instruirii.



Acceptarea diversităţii şi formarea respectului reciproc în grădiniţă (DANIELA SĂLCUDEAN) 100

ACCEPTAREA DIVERSITĂŢII ŞI FORMAREA RESPECTULUI RECIPROC ÎN GRĂDINIŢĂ


Prof. înv. preşc. DANIELA SĂLCUDEAN
Grăd. cu P.N. Iernut, Jud. MUREŞ



REZUMAT
Dezvoltarea educaţiei incluzive şi interculturale este o direcţie importantă a reformei educaţiei în România şi priveşte educaţia de la cea mai fragedă vârstă – ceea ce se înscrie în tendinţa generală la nivel internaţional. Posibilitatea de a lua în discuţie dimensiunea culturală a vârstei de debut este demonstrată de rezultatele mai multor cercetări (Lynch et Hanson,1998) care demonstrează că la vârsta de cinci ani iau naştere elementele cheie care permit adaptarea copilului la un mediu cultural căruia el îi aparţine, şi tot la vârsta de cinci ani copilul poate să asimileze din mediu prejudecăţile şi atitudinile negative ale unor anumite grupuri.

În grădiniţă copiii percep propriile diferenţe în mod natural şi nu au prejudecăţi în relaţiile reciproce, nu prezintă stereotipii, în măsura în care adulţii nu intervin în judecata lor; comportamentul acestora poate să fie influenţat doar de credinţele personale şi, mai ales, de circumstanţele exterioare. La această vârstă nu putem vorbi de o experienţă de viaţă care să conducă la diferenţe de rasă sau etnie. Copiii îi percep pe ceilalţi copii din grădiniţă asemenea lor, având aceleaşi preocupări şi aceleaşi interese, şi socializează necondiţionat cu ceilalţi, chiar dacă nu cu toţi la fel.

Pentru a găsi sursa acelor comportamente indezirabile (etichete, apariţia unor stereotipuri, marginalizarea) şi a putea lua cele mai eficiente măsuri pentru ameliorarea situaţiei am realizat un sondaj verbal între copii, sondaj ale cărui rezultate au demonstrat necesitatea punerii în aplicare a anumitor măsuri de ameliorare. După punerea în aplicarea acestor măsuri a avut loc o schimbare evidentă în atitudinea şi comportamentul dintre copiii "diferiţi" de la noi din grupă. "Sper ca în viitor, când vor fi mari, să ştie cum să vorbească cu cei pe care nu-i cunosc, să aprecieze cunoştinţele celorlalţi şi să ştie, de asemenea, cum să utilizeze toate resursele care ne conferă bogata diversitate etnică şi de alte naturi care există în România." (Maria Koreck, director de programe la Centrul Regional de Proiecte privind Relaţiile Etnice (PER) în Europa centrală, orientală şi de Sud-Est, Bucureşti.)

Cuvinte cheie: educaţie timpurie, educaţie incluzivă şi interculturală, grădiniţă, reformă, apartenenţă culturală, ţigan, sondaj verbal, măsuri de ameliorare, metode activ participative.


Utilizarea softurilor educaţionale la grupa de copii preşcolari (VIOLETA BOLBOACĂ) 105

UTILIZAREA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE LA GRUPA DE COPII PREŞCOLARI


Educ. VIOLETA BOLBOACĂ
Grăd. "Licurici", CLUJ NAPOCA



REZUMAT
Scopul principal al studiului nostru, Folosirea softurilor educaţionale la grupa de preşcolari, a fost să determinăm dacă învăţarea, în general, şi abilităţile matematice, în special, pot fi îmbunătăţite prin utilizarea de softuri educaţionale speciale pentru preşcolari.

În articolul de faţă, selectat din lucrare, aducem în atenţie avantajele şi dezavantajele folosirii computerului asupra personalităţii copilului, dar accentuăm şi aspectele pozitive şi negative ale utilizării acestuia în învăţarea activă şi în desfăşurarea procesului creativ.

Cuvinte cheie: calculator, softuri educaţionale, deprinderi.



MANAGEMENTUL GRUPEI
Educatoarea – manager al grupei de preşcolari (GENOVEVA AFRĂSÎNEI) 108

EDUCATOAREA – MANAGER AL GRUPEI DE PREŞCOLARI


Instit. GENOVEVA AFRĂSÎNEI
Grăd. nr. 5, VASLUI



REZUMAT
Managerul este unul din factorii cheie ai introducerii oricăror schimbări educaţionale. În contextul activităţii manageriale, managerul este cel care procură, alocă şi utilizează resurse fizice şi umane pentru a atinge scopuri. Persoanele optimiste, care comunică şi relaţionează uşor cu ceilalţi, care sunt organizate, care sunt dotate cu intuiţie şi empatie, care dau dovadă de tărie de caracter, care au un dezvoltat sentiment de comuniune socială şi care îşi dezvoltă competenţele tehnice necesare sunt clar avantajate în ocuparea şi îndeplinirea cu succes a unor funcţii manageriale.

În învăţământul preşcolar, educatoarea are rolul de manager al grupei de preşcolari.
Pornind de la considerentul că managementul grupei de preşcolari presupune abordarea grupei din perspectiva structurilor dimensional practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională şi inovatoare), educatoarea manager trebuie să aibă calităţi şi aptitudini necesare desfăşurării unei activităţi optime cu preşcolarii.

Cuvinte cheie: manager, schimbări educaţionale, educataoare, competenţe, calităţi, aptitudini.


Modalităţi de realizare a coeziunii grupului la grupa mică (ANDREEA DANIELA RADU) 110

MODALITĂŢI DE REALIZARE A COEZIUNII GRUPULUI LA GRUPA MICĂ


Prof. ANDREEA DANIELA RADU
Grăd. cu P.P. nr. 29, SIBIU



REZUMAT
Detaşarea copilului de mediul familial şi integrarea în grupa de preşcolari este un proces ce comportă o serie de dificultăţi, copilul fiind obligat să se adapteze unor structuri noi, să intre în relaţie cu noi persoane şi să interacţioneze cu acestea.

Educatoarea de la grupa mică (dar şi cele de la celelalte grupe, care au nou-veniţi din familie) are rolul de a facilita adaptarea şi integrarea copilului în grup şi de a modela grupul pentru a acţiona unitar şi/sau în aceiaşi parametri.

Foarte important însă, şi prioritar, este stabilirea unor relaţii pe orizontală a grupului, care să determine un răspuns al copiilor la solicitări, comun, de tip sistemic, cu autoreglare. Acesta este favorizat de coeziunea grupului.
Prezint în cele ce urmează câteva modalităţi prin care educatoarea poate acţiona pentru a conferi fiecărui copil statulul de membru al grupului si de a-l face să se simtă ca atare.

Cuvinte cheie: grupa mică, coeziunea grupului.



DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI DIRECŢII DE CONSILIERE
Semnele predispoziţiei spre dislexie în perioada preşcolară (NICOLETA FEIER) 112

SEMNELE PREDISPOZIŢIEI SPRE DISLEXIE ÎN PERIOADA PREŞCOLARĂ


Inst. NICOLETA FEIER
Grăd. cu P.P. "Albinuţa", TÂRGU MUREŞ,
Jud. MUREŞ



REZUMAT
Simptomele predispoziţiei spre dislexie pot fi observate încă din perioada preşcolară în vorbire, mişcare, orientare în spaţiu, atenţie, percepţie sau memorie. Aceste simptome nu trebuie neglijate, deoarece, cu cât observăm mai repede că unele din capacităţile copilului sunt mai slab dezvoltate şi îl supunem unei terapii adecvate, cu atât mai bune rezultate putem obţine mai târziu şi îi va fi mai uşor copilului la şcoală.

La un număr mare de copii aceste simptome nu se atenuează de la sine odată cu creşterea copilului, ci pun bazele şirului de eşecuri şcolare următoare. Aceste eşecuri pot fi prevenite sau atenuate în mare măsură dacă observăm din timp simptomele, dacă aceşti copii sunt supuşi încă din grădiniţă unei terapii adecvate de prevenire a dislexiei. Prin terapie intensivă (3 4 şedinţe săptămânal), în cazul unor tulburări uşoare poate fi prevenită formarea dislexiei, iar în cazurile mai grave simptomele pot fi diminuate.

Cuvinte cheie: simptome, predispoziţie spre dixlexie, terapie.


Consilierea copiilor prin artă (artterapia) (NATALIA RODICA RUZSA) 116

CONSILIEREA COPIILOR PRIN ARTĂ (ARTTERAPIA)


Instit. NATALIA RODICA RUZSA
I.G.P.N. SĂBOLCIU, Jud. BIHOR



REZUMAT
Acest articol aduce în atenţie importanţa consilierii prin artă a preşcolarilor, aşa încât să se poată releva informaţii personale ascunse ale copilului, să se poată găsi cele mai potrivite căi de îndrumare a acestuia şi să i se determine o mai mare creştere a nivelului stimei de sine.

Cuvinte cheie: consiliere, consiliere prin artă, artterapie.



FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE
Participarea la o vizită de studiu (PETRUŢA IORDACHE) 118

PARTICIPAREA LA O VIZITĂ DE STUDIU


Prof. PETRUŢA IORDACHE
Grăd. nr. 90 "În lumea copiilor",
BUCUREŞTI, Sector 6



REZUMAT
În materialul meu am dorit să fac cunoscut demersurile de aplicare pas cu pas, pentru a beneficia de o finanţare a unui program de formare profesională obţinută prin Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).
În partea a doua prezint pe scurt o vizită de studiu efectuată de mine în Franţa, pentru a exemplifica proiectarea, desfăşurarea şi finalizarea unui astfel de proiect.

Cuvinte cheie: vizită de studiu, formular de candidatură, criterii de eligibilitate, program de formare profesională, schimb de informaţii, raport de vizită de studiu.


Metode active de îmbunătăţire a calităţii şi a motivaţiei în situaţiile de învăţare
(ADELINA MARILENA HAICA, OANA BOROŞ) 122

METODE ACTIVE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII ŞI A MOTIVAŢIEI ÎN SITUAŢIILE DE ÎNVĂŢARE


Prof. ADELINA MARILENA HAICA
Grăd. cu P.P. nr. 19 "Piticot", ARAD
Instit. OANA BOROŞ
Grăd. cu P.P. nr. 14 Târgovişte, Jud. DÂMBOVIŢA



REZUMAT
Metodele active reprezintă o strategie folosită de profesor pentru a transmite informaţiile într un mod simplu şi eficient. Pentru a îmbunătăţi calitatea predării/învăţării şi a amplifica motivaţia pe durata situaţiilor de învăţare, profesorii pot utiliza metode active printr o gamă largă de jocuri şi exerciţii. Folosindu le, vor reuşi să îmbine utilul cu plăcutul în activităţi, ceea ce contribuie la un proces de predare/învăţare relaxat eficient şi amuzant.

Cuvinte cheie: metode active, jocuri exerciţiu, calitate, motivaţie, bună dispoziţie.



REPERE ŞI CONŢINUTURI CURRICULARE
Eficientizarea rutinelor prin formularea rimată a cerinţelor
(ŞTEFANA PIRONESCU, MIHAELA DAVID) 130

EFICIENTIZAREA RUTINELOR PRIN FORMULAREA RIMATĂ A CERINŢELOR


Prof. ŞTEFANA PIRONESCU,
Educ. MIHAELA DAVID
Grăd. cu P.P. nr. 18 FOCŞANI, jud. VRANCEA



REZUMAT
În lucrarea de faţă dorim să arătăm că activităţile de rutină se dovedesc mai eficiente când sunt formulate rimat. Rezultatele aplicării zilnice a unei astfel de abordări sunt generate din propria noastră experienţă la clasă, de aceea prezentăm colegelor cu titlu de prezentare zeci de formulări rimate ale unor rutine necesare şi mobilizatoare pentru formarea de deprinderi la preşcolari.

Cuvinte cheie: rutine, formulare rimată a rutinelor.


Un alt unghi de vedere asupra aplicării metodelor interactive în grădiniţă
(ADINA MARIA JURCĂ) 134

UN ALT UNGHI DE VEDERE ASUPRA APLICĂRII METODELOR INTERACTIVE ÎN GRĂDINIŢĂ


Educ. ADINA MARIA JURCĂ
Şc. gen. "Liviu Rebreanu", MIERCUREA CIUC



REZUMAT
După 20 de ani de activitate cu copiii încă mă întreb "Ce înseamnă să fii educatoare bună?". Să fiu foarte bine pregătită teoretic, să cunosc şi să aplic tot ce apare nou în acest domeniu? Să mă iubească toţi copiii, să-i văd că vin cu drag la grădiniţă şi li se luminează faţa când mă văd?

Am avut prilejul să particip la mai multe cursuri ale doamnei Annabela Cant (profesor la Facultatea de Pedagogie a Universităţii Simon Fraser din Canada), am citit cartea pe care a publicat-o în România şi pot să spun că acum o privesc ca pe un mentor, nu neapărat pentru că mi-a spus noutăţi din psihopedagogia sau didactica preşcolară, ci pentru că m-a făcut să-mi dau seama de rolul extraordinar pe care îl am în viaţa şi dezvoltarea copiilor, pentru că am realizat cât de important este să fii creativ şi să dai ocazia copiilor să-şi manifeste creativitatea şi tipul de inteligenţă pe care îl posedă.

Una dintre căile de dezvoltare ale imaginaţiei şi gândirii divergente o reprezintă aplicarea metodelor interactive. În acest articol voi da exemple de activităţi şi metode activ-participative.

Cuvinte cheie: creativitate, metode interactive.


Formarea capacităţilor de exprimare muzicală
(LOREDANA MANOLACHE) 141

FORMAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPRIMARE MUZICALĂ


Prof. LOREDANA MANOLACHE
Grăd. nr. 44, CONSTANŢA



REZUMAT
Interpretarea vocală a cântecelor de către preşcolari s-a diversificat şi prin identificarea unor noi procedee armonico-polifonice. Interpretarea vocală pe grupuri, în lanţ, cu solist, ansamblu şi pe roluri transformă creaţiile muzicale în jocuri muzicale deosebit de atractive pentru copii.

Prezentăm în materialul ce urmează contribuţia formativă a respectivelor procedee muzicale precum şi beneficiile audiţiei muzicale de către copii, cărora le am prezentat creaţii corale şi populare româneşti. Prin acestea le-am oferit copiilor modele de interpretare vocală şi vocal-instrumentală a cântecelor învăţate, după care am atins rezultate bune în interpretarea lor vocală.

Cuvinte cheie: interpretare vocală, procedee armonico-polifonice, jocuri muzicale.


Un demers de formare a capacităţilor de exprimare prin muzică
(MARIA MOGA, MARIOARA POPESCU) 146

UN DEMERS DE FORMARE A CAPACITĂŢILOR DE EXPRIMARE PRIN MUZICĂ


Insp. de spec. MARIA MOGA
Insp. de spec. ISJ CONSTANŢA
Prof. MARIOARA POPESCU
Grăd. nr. 7 Roboţel, CONSTANŢA



REZUMAT
Pentru a atinge obiectivele educaţiei muzicale, printre modalităţile şi procedeele pe care le folosim la clasă, de o deosebită importanţă sunt exerciţiile şi jocurile muzicale, audiţiile, selecţia cântecelor pentru copii, toate desfăşurate cu acompaniament instrumental "live" care oferă varietate şi amplifică plăcerea copiilor de a cânta.

Pentru a exemplifica sau pentru a acompania interpretarea vocală a educatoarei, aceasta foloseşte la grupă instrumente muzicale precum: pian, orgă, chitară, vioară, dar şi copiii înşişi pot folosi câteva instrumente de percuţie, precum: xilofon de lemn, tamburină, talgere, tobe, diverse cutii de rezonanţă. La toate acestea se adaugă mijloacele audio vizuale (radio, casetofon, TV, video, video proiector) şi material ilustrativ (scheme grafice, planşe pentru ilustrarea notelor muzicale, orchestre simfonice, portrete ale compozitorilor, imagini ale evenimentelor muzicale live din ţară cu prestări ale copiilor).

Cuvinte cheie: joc muzical, exerciţiu muzical, deprinderi muzicale, acompaniament muzical.



DEMERSURI DIDACTICE
Educaţie nutriţională: Proiect WebQuest: Dacă aş fi un copil obez
(VALENTINA GÂMBĂ) 154
Particularităţile organizării şi desfăşurării unei activităţi opţionale de educaţie fizică
(BEATRICE STOIAN) 158
Proiect de activitate integrată "Fabrica de sentimente" (IONELA BOSÎNCEANU) 161
Proiect de activitate integrată "Strigătul naturii" (TEODORA ENESCU) 167
Proiect tematic "Sportacus – Eroul meu!" (CONSTANŢA STAMENOVSKI) 170
Proiect de activitate integrată "Vreau să fiu sănătos!" (FLOAREA PIRTEA) 174
Proiect de activitate integrată "Tablou de toamnă cu surprize" (MIHAELA CHIRIAC) 178
Proiect de activitate integrată "La plimbare prin oraşul nostru"
(NICULINA CHIRIPUCI, ILEANA CIOBANU) 185
Proiect didactic "Hora la români" (VALENTINA GÂMBĂ) 190
Proiect de activitate integrată "Dăruim din suflet"
(VOICHIŢA COVRIG, ANGELA DOMNICA CIF) 195
Proiect integrat pe o zi "Ne pregătim de ziua lui…"
(MAGDALENA BUZĂ, ECATERINA DĂNILĂ) 202
Proiect de activitate integrată "Câinele" (ANGELICA COSTIN) 207
Proiect de activitate integrată "În lumea celor care nu cuvântă" (ANDREEA RADU) 213
Proiect de activitate integrată (ADE) "În ogradă iarna" (MARILENA IRIMIA) 216
Proiect de activitate integrată "În ograda bunicilor" (ANA NĂSUI) 220
Proiect de activitate integrată "Ne jucăm şi ne distrăm,/ Pe primăvară o ajutăm!"
(ALINA-GEORGIANA SPÎNOCHE) 223
Proiect de activitate integrată pe o zi "România, ţara mea"
(DANIELA EDU, ADINA MATEI) 236
Proiect de activitate integrată "Prietenii fluturaşului" (RODICA ROBU) 246
Proiect de activitate integrată pe o zi "Surprizele Albinuţei Zum"
(ECATERINA DĂNILĂ, MAGDALENA BUZĂ) 251

PROGRAME ARTISTICE
"Carnavalul toamnei" – Program educativ –
(ILEANA LASTOVIEŢCHI) 259
Versuri pentru prezentarea unor personaje de poveste (AURELIA COBZARU) 263
Micii ecologişti – Scenetă (TANIA-GEORGETA MARGINEANU) 268
Program artistic (IULIANA-ANA ANGHEL, GEORGETA RUDARU) 270

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR ANUALE
Planificare anuală pentru activitate matematică – Nivel I –
Grupa mică – An şcolar 2011-2012 (RODICA DUMITRU, OANA GIRBACIA) 278
Planificare anuală orientativă – Nivel II, semestrul I
(DANIELA-MIHAELA FLORESCU, MIHAELA-CRISTINA ANDRAS,
ANNAMARIA BALAZS, DOINA CARP, ANA-MARIA GHEORGHE, KATALYN ENE,
CARMEN TRIFAN) 282
Planificarea calendaristică orientativă a activităţilor instructiv-educative
Nivel II (grupa mare) – An şcolar 2011-2012
(GEORGETA ADAM, TINCUŢA ZLATCU, LENŢA LUPU, IOANA LUCA,
ANICA GORNEA) 297

MODALITĂŢI DE PLATĂ 344