CUPRINS NR. 3-4 / 2012

CURRICULUM NAŢIONAL


Planul cadru de învăţământ pentru învăţământul primar: clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 7
CLASA PREGĂTITOARE:
Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română 21
Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba modernă 29
Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului 35
Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală 43
Programa şcolară pentru disciplina Tehnologii de informare şi comunicare (Jocul cu calculatorul) 50
Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Lucru manual 55
Programa şcolară pentru disciplina Muzică şi mişcare 61
Programa şcolară pentru disciplina Educaţie pentru societate 65
Programa şcolară pentru disciplina Religie 71
Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică şi sport 77

STUDII ŞI CERCETĂRI

Le Davido-CHaD, le nouveau test projectif
(ROSELINE DAVIDO) 81

LE DAVIDO-CHAD, LE NOUVEAU TEST PROJECTIF


ROSELINE DAVIDO,
Docteur en Psychologie clinique et Psychanalyse.
Présidente de L’Association International du Davido CHaD
aidavidochad@gmail.com



REZUMAT
Viaţa profesională mi-am petrecut-o în cadrul educaţiei naţionale, mai întâi ca institutor specializat, psiholog şcolar şi, în final, inspector în educaţie.

Originile eşecului şcolar m-au interesat întotdeauna: ipotezele au fost nenumărate: sociologice, deficienţe intelectuale, senzoriale, dar şi de origine străină... Dar nici una dintre aceste cauze nu păreau să explice, prin ele însele, eşecul şcolar "masiv" de la grădiniţă, când copiii trebuiau să fie admişi în clasa pregătitoare şi nu erau consideraţi "suficient de bine pregătiţi" pentru a intra în această clasă... Ca şi cum, ar fi fost vorba despre o adevărată "clasă pregătitoare" din cadrul unui mare liceu!

Încă din perioada în care eram psiholog şcolar, am folosit testul meu "Davido-CHaD", care mi-a permis să înţeleg mai bine originea eşecului şcolar la copii, care este menţinut în grădiniţe şi/sau este dublat în cadrul învăţământului primar, înainte ca elevii să fie dirijaţi într-o direcţie...

Acest test mi-a permis să aduc la lumina zilei abuzurile realizate într-o instituţie şcolară, ceea ce face să se "ignore" partea scufundată a aisbergului... Ca şi cum abuzul sexual nu ar fi existat decât în literatură. Prezentarea mea, cu ajutorul exemplelor, arată numeroase şi diverse cazuri ale copiilor abuzaţi sexual, pe care şcoala le-a ignorat... Chiar şi după revelarea acestora.

CHaD este un test ludic şi uşor de utilizat, este un test clinic, care ajută copilul să se exprime... Chiar şi fără a vorbi. Acesta este tradus în zeci de limbi, inclusiv în Statele Unite ale Americii...

Cuvinte cheie: testul Davido-ChaD, test proiectiv de personalitate, eşec şcolar, abuz.


Educaţia estetică şi educarea prin artă Sintaxa şi morfologia artelor plastice
(OANA RALUCA BACIU, MUŞATA BOCOŞ) 84

EDUCAŢIA ESTETICĂ ŞI EDUCAREA PRIN ARTĂ. SINTAXA ŞI MORFOLOGIA ARTELOR PLASTICE


Prof. dr. OANA RALUCA BACIU,
Grup Şcolar Lechinţa, BISTRIŢA NĂSĂUD
Prof. univ. dr. MUŞATA BOCOŞ
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Babeş Bolyai, CLUJ NAPOCA


MOTTO:
"Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo patimă. Întreţineţi i deci într o stare de spirit plăcută, dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât de imposibil să imprimi un caracter frumos şi armonios într un suflet care tremură, pe cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă."
(John Locke – "Some Thoughts Concerning Education")

REZUMAT
Articolul prezent tratează problematica educaţiei estetice, la nivelul tuturor ciclurilor de învăţământ, însă cu precădere la nivelul copiilor preşcolari. Ca şi componente, avem următoarele: educaţia estetică – dimensiune tradiţională a educaţiei, educaţia artistică – nucleu al educaţiei estetice, de ce avem nevoie de artă, educaţia estetică în învăţământul preşcolar – abordări diacronice, sintaxa şi morfologia artelor plastice, care este structurată pe câteva subpuncte şi anume: expresivitatea elementelor de limbaj plastic, punctul – nucleu al creaţiei artistice, metamorfozele liniei plastice, constituirea formei prin translaţia liniei şi punctului. Suprafaţa formă, sfera cromatică – abordare structuralistă, studiul culorilor şi al nonculorilor, categorii cromatice, semnificaţii şi simboluri ale culorilor, influenţele fiziologice ale culorilor, influenţele psiho afective ale culorilor, spaţiul compoziţional – unitate plastică indivizibilă, arta infantilă şi arta semnelor, simbolismele elementare: casa, copacul, reprezentarea animalelor, reprezentarea astrelor. Prezentăm astfel importanţa cunoaşterii abc ului artelor plastice în vederea înţelegerii valorii acestei discipline la toate ciclurile de învăţământ, dar mai ales la copiii preşcolari, unde se pun bazele cunoştinţelor ce vor fi îmbogăţite mai târziu.

Cuvinte cheie: educaţia estetică, nivel preşcolar, sintaxa si morfologia artelor plastice, elemente de limbaj plastic, arta infantilă.



Profilul psihologic al copiilor supradotaţi: caracteristicile intelectuale, metamemoria şi creativitatea
(NICOLETA SAVU, ELENA RAFTU) 110

PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPIILOR SUPRADOTAŢI: CARACTERISTICILE INTELECTUALE,
METAMEMORIA ŞI CREATIVITATEA


Prof. NICOLETA SAVU
Grăd. de Aplicaţie, CONSTANŢA
Educ. ELENA RAFTU
Grăd. "Perluţele mării", CONSTANŢA


REZUMAT
Cei mai mulţi dintre anchetatori definesc supradotarea în termeni de calităţi multiple, dintre care nu toate sunt intelectuale. "Modelul celor 3 inele" a lui Joseph Renzulli (1978), este considerat de către mulţi autori ca fiind baza unei abordări mai flexibile în identificarea şi dezvoltarea tinerilor supradotaţi. Supradotarea constă în comportamente care reflectă o interacţiune între cele trei grupuri de bază ale trăsăturilor umane – capacităţi peste medie, nivel ridicat de angajare în activitate şi nivel ridicat de creativitate.

Copiii supradotaţi manifestă capacitate de înaltă performanţă în zonele intelectuale, creative şi/sau artistice, posedă o capacitate neobişnuită de conducere sau excelează anumite în domenii academice specifice. Copiii supradotaţi nu sunt întotdeauna uşor de identificat. Potenţialul nu se reflectă întotdeauna în realizări. Adesea ei se simt izolaţi sau "diferiţi" şi uneori nu simt că se potrivesc din punct de vedere social cu ceilalţi copii. Chiar şi cadrele didactice nu sunt de obicei capabile să identifice copiii supradotaţi, dar cu pregătire în domeniul educaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi, ele pot îmbunătăţi în mod semnificativ numărul identificărilor acestora.

Copiii supradotaţi învaţă rapid şi necesită repetări puţine a informaţiilor. Ei au nevoie de servicii sau activităţi care de obicei nu sunt furnizate de către instituţiile de învăţământ. Au nevoie de un program special conceput pentru copiii supradotaţi. Programele pentru copiii supradotaţi sunt concepute pentru cei ale căror cerinţe/nevoi de învăţare nu sunt bine satisfăcute în clasele obişnuite. Copiii supradotaţi au nevoie de provocări avansate şi accelerate şi un curriculum de stimulare, care ar trebui să îi provoace intelectual. Educatorii trebuie să fie instruiţi pentru a lucra cu copiii supradotaţi pentru a fi mult mai eficienţi. Ei trebuie să fie conştienţi de caracteristicile copiilor supradotaţi: trăsaturile cognitive, de limbaj, sociale şi emoţionale.

Cuvinte cheie: supradotare, copiii supradotaţi, profilul psihologic al copiilor supradotaţi, J. Renzulli, Modelul celor 3 inele, William James Sidis.


Educaţia socio-emoţională în grădiniţă – exemple de bune practici
(RODICA BRĂNIŞTEANU) 116

EDUCAŢIA SOCIO EMOŢIONALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI


Prof. drd. RODICA BRĂNIŞTEANU
Univ. Babeş Bolyai, CLUJ NAPOCA,
Fac. de Psih. şi Şt. Educaţiei


REZUMAT
Prezenta lucrare subliniază importanţa educaţiei socio emoţionale la copiii preşcolari şi este parte a unei teze de doctorat aflată în desfăşurare în acest moment. Remarcăm faptul că, pentru a asigura o bună dezvoltare socio emoţională a copiilor preşcolari, este necesar ca activitatea cadrului didactic la grupă să cuprindă acţiuni, activităţi sau elemente prin care preşcolarii să interacţioneze cu adulţii, cu copiii de vârste apropiate în sensul acceptării şi respectării diversităţii, dar şi al formării comportamentelor prosociale.

Educatoarei îi revine sarcina de a observa acţiunile şi comportamentele copiilor, propriul comportament, să stabilească abilităţile pe care copiii sau chiar educatoarea nu le au formate şi care generează comportamente indezirabile la nivelul colectivului de copii sau al fiecărui copil în parte, şi să şi proiecteze săptămânal (în cadrul activităţilor din planificare) acele conţinuturi (poveşti, jocuri, exerciţii, tehnici de corectare a comportamentului) care să vină în sprijinul copilului pentru formarea, corectarea sau dezvoltarea abilităţilor indentificate. Partea a doua a lucrării prezintă exemple de bune practici, exemplificate cu ajutorul unor ateliere activităţi propuse de noi, în conformitate cu scopul şi obiectivele educaţiei socio emoţionale.

Cuvinte cheie: educaţia socio-emoţională, grădiniţă, comportamente, ateliere-activităţi.


Oferta educaţională pentru un nou opţional – Dezvoltare Personală – ca program de educaţie alternativă
(CARMEN IONIŢĂ) 123

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU UN NOU OPŢIONAL –
DEZVOLTARE PERSONALĂ – CA PROGRAM DE EDUCAŢIE ALTERNATIVĂ


Psiholog educaţional CARMEN IONIŢĂ
Grăd. nr. 94, BUCUREŞTI, Sector 6


REZUMAT
"Dezvoltare personală" este un program formativ, de activitate opţională implementat în grădiniţele şi şcolile din Bucureşti. Autoarele programei şcolare aprobată de inspectorat sunt lector univ. dr. psiholog Florinda Golu şi profesor consilier, psiholog educaţional Carmen Ioniţă.
Acest program formativ este conceput la nivelul mai multor arii curriculare şi are eficienta atât la nivel didactic, cât şi din punct de vedere terapeutic.

Este implementat în sistem din anul 2008 şi funcţionează cu succes, feedback-urile din partea copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice colaboratoare fiind dintre cele mai bune. Pentru că acest nou demers didactic vine nu doar în sprijinul copilului – ca principal beneficiar – dar şi al părinţilor, educatorilor şi specialiştilor din domeniu, oferind repere importante în cunoaşterea psihologiei copilului.

Lucrarea aferentă acestui program este "Aplicaţii practice ale psihologiei copilului – Dezvoltarea personală ca program de educaţie alternativă", autoare Florinda Golu, Carmen Ioniţă (ed. Sper, an 2009). În carte sunt prezentate pe larg exerciţii de dezvoltare, jocuri şi activităţi diversificate, acestea fiind propuse ca variantă de completare şi ameliorare a abordării didactice în grădiniţe şi şcoli.

Cuvinte cheie: program formativ, dezvoltare personală, educaţie alternativă, exerciţii de dezvoltare, eficientă la nivel didactic şi terapeutic.


Strategii de dezvoltare a competenţei/ abilităţilor de comunicare ale preşcolarilor în vederea integrării şcolare
(SIMONA LESENCIUC) 126

STRATEGII DE DEZVOLTARE A COMPETENŢEI/
ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE ALE PREŞCOLARILOR ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ŞCOLARE


Prof. SIMONA LESENCIUC
Grăd. cu P.P nr. 29 BRAŞOV


REZUMAT
Punerea în discuţie a problemei elaborării unor strategii de îmbunătăţire a abilităţilor de comunicare a preşcolarilor în vederea integrării şcolare poate contribui la dezvoltarea şi dirijarea eficientă a achiziţiilor copilului în scopul socializării şi pregătirii pentru şcoală. Importanta latură practică pe care o implică acest proiect este dublată de actualitatea cercetării, în condiţiile în care intenţionăm să analizăm punerea bazelor dezvoltării competenţei de comunicare la vârsta preşcolarităţii – fără de care socializarea ar fi imposibilă, aspect adus pentru prima dată în discuţie în urmă cu câteva decenii. Dimensiunea practică, aplicativă presupune, aşadar, luarea în discuţie a căilor de eficientizare a interrelaţionării şi comunicării la vârsta preşcolarităţii în scopul integrării sociale şi obţinerii performanţelor şcolare proiectate, a înlăturării cauzelor unei comunicări deficitare, tributare efectelor unor bariere de ordin psihologic.

Problematica dezvoltării abilităţilor de comunicare a preşcolarilor constituie o temă cu un nivel ridicat de aplicabilitate, de actualitate din perspectiva abordării potenţialităţilor şi transdisciplinară din punctul de vedere al căilor de pătrundere în aria problematică, de analiză şi de valorificare a rezultatelor cercetării. Pentru identificarea strategiilor de dezvoltare a abilităţilor/competenţei de comunicare la preşcolari am apelat la o cercetare în faze multiple, preponderent calitativă, restrânsă din punctul de vedere al numărului elementelor investigate (43 de copii de vârstă preşcolară).

În acest sens am ales un instrument de lucru cu un grad relativ ridicat de obiectivitate în măsurarea variabilelor analizate şi cu un orizont de timp ridicat în ceea ce priveşte culegerea datelor necesare: observaţia participativă, cu participare completă, rezultatele fiind înregistrate într o fişă de observaţie conţinând itemi structuraţi în baza elementelor competenţei comunicaţionale în modelul Bachman (1990), în baza prestabilirii unor praguri de frecvenţă a comportamentului după o scală de tip Likert. Pentru completarea observaţiei participative am ales experimentul pedagogic, proiectat în scopul controlului deliberat al anumitor variabile pentru depistarea căilor optimale de dezvoltare a competenţei comunicaţionale la preşcolari.

Cuvinte cheie: curriculum preşcolar, competenţă de comunicare, model Bachman.


Oportunităţi şi limite în telepractica logopedică
(ŞTEFANIA ROTĂRAŞU) 136

OPORTUNITĂŢI ŞI LIMITE ÎN TELEPRACTICA LOGOPEDICĂ


Prof. ŞTEFANIA ROTĂRAŞU
Grăd. nr. 168, BUCUREŞTI, Sector 5


REZUMAT
În articolul care urmează prezentăm contextul şi definiţia telepracticii şi sintetizăm oportunităţile şi limitele aplicării acesteia în cadrul terapiei logopedice.

Telepractica logopedică este o formă specială de intervenţie în corectarea tulburărilor de limbaj, având un potenţial de extindere promiţător datorat avansării tehnologiei. Aceasta presupune realizarea activităţii terapeutice cu subiecţii, de către logoped, la distanţă, cu ajutorul calculatorului şi al unor dispozitive moderne de comunicare socializare.

În cele ce urmează încercăm să prezentăm câteva concluzii relevante desprinse din prezentarea principalelor oportunităţi şi riscuri pe care telepractica logopedică le dovedeşte.

Cuvinte cheie: telepractica logopedică, asistenţă logopedică, intervenţie corectivă, dialog.


Mass-media, sursă de influenţă a agresivităţii în copilărie
(NICOLETA SAVU) 140

MASS MEDIA, SURSĂ DE INFLUENŢĂ A AGRESIVITĂŢII ÎN COPILĂRIE


Prof. NICOLETA SAVU
Grăd. de Aplicaţie, CONSTANŢA


REZUMAT
Copiii sunt expuşi zilnic la violenţă prin intermediul mass-mediei, acasă şi în alte împrejurări. Violenţa şi agresivitatea pot proveni de la televizor, jocuri pe calculator, videoclipuri muzicale şi jocuri video violente. Agresivitatea este un comportament social învăţat. Psihologul Albert Bandura a formulat teoria învăţării sociale a agresivităţii conform căreia comportamentul agresiv se învaţă prin mai multe modalităţi: direct prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente sau prin observarea unor modele de conduită ale altora, mai ales ale adulţilor. Agresivitatea se poate forma şi dezvolta încă de timpuriu. În copilăria mică apar conflicte în special între copiii de acelaşi sex, apoi, la vârsta şcolară, băieţii preferă agresivitatea fizică, iar fetele agresivitatea indirectă.

Mass-media reprezintă o sursă de influenţă majoră a agresivităţii, iar observarea actelor de agresiune prin intermediul emisiunilor televizate este una dintre condiţiile ce favorizează învăţarea şi manifestarea agresivităţii. Vizionarea în exces şi adesea fără niciun control parental a programelor televizate, precum şi accesul copiilor la computer şi jocurile PC sunt iniţial încurajate de către părinţi. Violenţa din mass-media se referă la descrierile comportmentelor violente şi agresive ale personajelor din poveştile media. Aceste personaje pot fi umane sau neumane, din desene animate sau din realitate. Violenţa fictivă, nerealistă sau animată, este considerată tot violenţă. Copiii imită cu uşurinţă comportamentele agresive care le văd la alţii, fie în direct, fie prin intermediul imaginilor televizate. Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani nu pot distinge fantezia de realitate. Agresivitatea personajelor din desenele animate pare foarte reală pentru copii, ei având tendinţa să imite ceea ce văd în mod repetitiv. Expunerea la violenţa din televiziune, filme, desene animate, jocuri video şi Internet este unul dintre factorii de risc care prezic agresivitatea viitoare a copiilor.

Expunerea timpurie a copiilor la violenţa mass-media stimulează şi influenţează comportamentul agresiv şi violent din lumea reală: hărţuirea celui care pare a fi emoţional sau fizic mai slab (îi oferă sentimentul că este mai important, mai popular sau că deţine controlul), tachinarea sau lăsarea acelei persoane în afara grupului sau activităţii, rănirea, înfricoşarea, ameninţarea, lovirea, ciupirea şi împingerea altora. Aceşti copii nu pot gestiona furia şi durerea, frustrare sau alte emoţii puternice deoarece probabil nu au abilităţile necesare pentru a coopera cu ceilalţi. În cazul în care copiii se identifică cu un personaj negativ (personaj de desene animate sau film), poate începe să îi copie comportamentul.

Copiii care urmăresc emisiuni TV violente, chiar şi "doar amuzantele" desene animate, au mai multe şanse să-şi lovească colegii de joacă, să se certe, să nu respecte regulile clasei, să lase sarcinile de lucru neterminate şi să fie mai puţin dispuşi să aştepte. Părinţii şi cadrele didactice nu ar trebui să rămână pasivi şi să aştepte ca un copil să înceteze în mod magic vizionarea emisiunilor violente şi utilizarea jocurilor violente pe calculator. Noile studii arată că expunerea timpurie la violenţă TV prezice comportamentul agresiv la vârsta adultă. Cu cât copiii urmăresc mai multă violenţă la televizor, cu atât este mai mare nivelul lor de agresivitate.

Cuvinte cheie: teoria învăţării sociale a agresivităţii, A. Bandura, violenţa media agresivitatea în copilărie.


Rolul stilului de conducere în managementul organizaţiei şcolare
(SIMONA LESENCIUC) 147

ROLUL STILULUI DE CONDUCERE ÎN MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE


Prof. SIMONA LESENCIUC
Grăd. cu P.P nr. 29 BRAŞOV


REZUMAT
Abordarea tematicii conducerii şi relaţiilor de muncă în cadrul organizaţiei şcolare este necesară în actualul context funcţional şi legislativ.
Managementul grupului de lucru în instituţiile de învăţământ primar şi preşcolar presupune anumite particularităţi în ceea ce priveşte activităţile desfăşurate, riscurile asumate şi stilurile managerial recomandate. În acest sens, am analizat, în cadrul organizaţiei şcolare de provenienţă, relevanţa raporturilor dintre stilurile de conducere potenţiale şi manifeste ale cadrelor didactice şi potenţialul managerial al acestora.

Cuvinte cheie: management şcolar; leadership şcolar; stiluri de conducere.



DEMERSURI DIDACTICE

Educaţie financiară în "Şcoala altfel" (DORINA PODINĂ, IRINA MATEI) 161
Probe de evaluare iniţială – folosibile în proiectarea activităţii didactice
(ELENA GEORGETA SAVU, MIHAELA PREDEA) 164
Întâlnirea de dimineaţă (ANDREEA MARIA ISTRATE) 166
Utilizarea softurilor educaţionale în activităţile interdisciplinare din grădiniţă
(MIRELA HĂRAN, VIOLETA BOLBOACĂ) 170
Stimularea creativităţii preşcolarilor prin activităţile practice (ELENA-NARCISA NICA) 174
Jocul didactic interdisciplinar Aplicaţii în proiecte de activitate integrată (NINA-DIANA MIRON) 176
Exersarea creativităţii verbale la preşcolarii de grupă mare (şi pregătitoare) prin jocuri-exerciţiu
(CARMEN-MONICA DEMETER) 186
Insuflarea spiritului olimpic prin jocuri de mişcare şi ştafete sportive (EMILIA POPESCU) 189
Jocuri distractive şi de mişcare pentru copii (CORNELIA BATCU) 192
Povestea pomişorului din grădină – poveste creată (GABRIELA CANCIUC) 193
Opţional "Un copil politicos" (RAMONA CRISTINA MANEA) 195
Programa pentru activitatea optională "Forme şi culori" (SABINA PETRE) 201
Opţionalul "Tradiţie almăjană" (ELENA PÎRCIU) 204
Proiect de activitate integrată "Ce ştim despre toamnă?" (NINA TURBATU) 207
Proiect de activitate integrată "Ce comori ascunde toamna?" (CRISTINA BUTNARU) 215
Proiect de activitate integrată "Mărul" (LOREDANA MOLDOVANU) 218
Proiect de activitate integrată "Ariciul şi fructele de toamnă" (DANIELA POPA) 225
Proiect de activitate integrată "Greierele şi furnica" (SILVIA NEDELCU, SIMONA MOŞNEAGU) 230
Proiect tematic "Rapsodia toamnei" (AURIŢA TODORAN, TEODORA HANCU, MARIA JELERU) 236
Proiect de activitate integrată "Campionii toamnei" (ADRIANA-CRISTINA RĂDOI) 240
Proiect de activitate integrată "Cri, cri, cri, Toamnă gri!" (MARIA-TITIANA SIDOR) 245
Proiect tematic "Obiceiuri de sărbători" (TATIANA NICOLAU) 251
Proiect de activitate integrată "Ne place să călătorim" (CSILA BOTAR) 255
Proiect de activitate integrată "Călătorie cu trenuleţul" (DANIELA POPA) 259
Proiect de activitate integrată "Micii ecologişti iubesc natura" (ELISABETA DICU, SABINA ION) 265
Proiect de activitate integrată "Poveste de primăvară" (RICA GAVRILUŢĂ) 271
Proiect de activitate integrată "În lumea gingaşelor insecte" (ANCA TINTELECAN) 275
Proiect de activitate integrată "Animalele domestice" (ALINA-GABRIELA CALANCEA) 280
Proiect de activitate integrată "Prietenii pădurii" (MANDA IORDACHE, FLORENTINA PALCĂU, AURELIAN PALCĂU) 286
Proiect de activitate integrată "Călătorim alături de albinuţa Maia" (MIHAELA COZNEAC) 289
Proiect tematic "Prietenii naturii" (GRAŢIELA VIŞAN, ALEXANDRINA DINU) 294
Proiect tematic "Popoarele lumii" (IULIANA-ANA ANGHEL) 308
Proiect de activitate integrată "Copiii iubesc şi ocrotesc natura" (ADRIANA-CRISTINA RĂDOI) 311
Proiect de activitate integrată pe o zi "Călătorie în lumea personajelor din poveşti"
(CĂTĂLINA PETROŞANU, DANIELA JIPA) 314
Proiect de activitate integrată "Cofetarii pricepuţi" (CARMEN DĂNICIUC) 321
Proiect de activitate integrată "Copilăria şi drepturile ei" (MARIA STRAT, CRISTINA LEFTER) 327
Proiect tematic "Diferiţi şi totuşi la fel" (GABRIELA GIANINA NICOLESCU, CECILIA TEODORA GRIGORE) 335
Proiect de activitate integrată "Prietenii din alte ţări" (MĂDĂLINA CHIRIŢĂ) 338
Proiect de activitate integrată "Cetăţeni europeni" (GABRIELA CANCIUC) 342
Proiect tematic "Lumea ce ne înconjoară" (MARIA BOTEZATU) 345
Proiect de activitate integrată "Iubirea poate sta într-un ac!" (OLTEA PARASCHIV, ANCA BOANCĂ) 349
Proiect de activitate integrată "Obţinerea permisului de pieton" (MIRELA PAULA HĂRAN) 355
Proiect didactic pentru educaţie muzicală (ELENA MONICA CIOBANU) 363
Scurt program artistic: "Rodnicia toamnei" (ELENA PÎRCIU) 367
Hora bradului – Scenetă (JENICA RAD) 369

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂŢILOR ANUALE

Planificarea activităţilor de educarea limbajului la grupa mare
(ANA-MARIA STAN) 371
Planificarea activităţilor de cunoaşterea mediului la grupa mare
(ANA-MARIA STAN) 376
Planificare anuală orientativă – Nivelul I – Grupa mică
(RODICA DUMITRU, OANA GIRBACIA) 379

MODALITĂŢI DE PLATĂ 392