Cuprins nr. 3-4 / 2015

Învăţământ preşcolar

Studii şi cercetări

Necesitatea dezvoltării curriculare în educaţia timpurie în domeniul Limbă şi comunicare (Simona Lesenciuc) 7

Necesitatea dezvoltării curriculare în educaţia timpurie în domeniul Limbă şi comunicare


Prof. Simona Lesenciuc
Grăd. cu P. P. nr. 29, Braşov



REZUMAT
Prin intermediul acestei lucrări ne-am focalizat asupra studierii nivelului de conştientizare de către cadrele didactice a necesităţii reformei în curriculumul preşcolar, mai exact în domeniul Limbă şi comunicare. Am încercat să stabilim măsura în care cadrele didactice din educaţia timpurie identifică strategiile eficiente de dezvoltare a abilităţilor comunicaţionale la vârsta preşcolară, şi totodată măsura în care sunt conştiente de necesitatea reformei curriculare. Actualul curriculum a fost proiectat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 2008, în baza datelor privitoare la dinamica educaţională din perioada 1999-2006. Necesitatea dezvoltării curriculare, într-o arie curriculară sau într-un ciclu preşcolar/ primar, reprezintă o necesitate de ajustare continuă a experienţelor de predare/învăţare la noile cerinţe ale cunoaşterii şi societăţii. Simpla evidenţiere a nevoii de schimbare în ceea ce priveşte Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, într-un domeniu clar definit, presupune luarea în calcul a unor determinări obiective care să conducă la actualizarea curriculumului în raport cu nevoia reală de formare, respectiv a unor „arii simptomatice“ care impun schimbarea curriculară. Obiectivul general al lucrării este identificarea gradului de conştientizare a nevoii de dezvoltare curriculară în învăţământul preşcolar, în domeniul Limbă şi comunicare. Strategia de cercetare proiectată este o strategie standard, transversală, realizată în trei faze: cantitativă, calitativă şi mixtă (cantitativ-calitativă, comparativă), prin intermediul unor metode cum ar fi ancheta pe bază de chestionar, aplicat în cele 31 de grădiniţe din Municipiul Braşov, respectiv interviul de grup, structurat, realizat cu cadre didactice – experţi din unitatea de învăţământ de provenienţă (Grădiniţa cu P.P. nr. 29 din Braşov), având o experienţă profesională de peste zece ani vechime în învăţământul preşcolar, realizat printr-o tehnică particulară, tehnica Delphi.

Cuvinte cheie: model Bachman; dezvoltare curriculară; educaţie timpurie; Limbă şi comunicare.
Debutul învăţământului particular românesc (Nicoleta Savu) 21

DEBUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PARTICULAR ROMÂNESC


Prof. Nicoleta Savu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa
Departamentul Învăţământ particular şi
alternative educaţionale



REZUMAT
Sistemul de învăţământ românesc cuprinde şcoli de stat şi private. Şcolile particulare (de asemenea, cunoscute sub numele de şcoli independente, non-guvernamentale), sunt disponibile la toate nivelurile de educaţie. Învăţământul particular este valabil începând de la învăţământul preşcolar până la cel liceal. Începutul sistemului de învăţământ privat din România este legat de numele dr. Constantin I. Angelescu, ministru al Instrucţiunii Publice în repetate rânduri, însumând aproximativ 10 ani şi 4 luni.
În mod legal, şcolile private datează din anul 1925. Reforma învăţământului românesc a început înaintea anului 1925, în perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza, când s-a generalizat învăţământul obligatoriu de patru clase, un lucru rar în Europa acelor vremuri. Şcolile private, în general, au fost înfiinţate de către străini şi diplomaţi pentru a satisface nevoile educaţionale. Mulţi dintre elevii şcolilor private erau şi din medii etnice minoritare. Învăţământul privat a fost restabilit după anul 1990. Numărul şcolilor particulare a crescut după căderea comunismului.
Astăzi, dreptul de a crea şcoli private în România este garantat de Legea Educaţiei Naţionale 1/2011. Şcolile private din România există ca entităţi juridice separate de şcolile de stat care sunt sprijinite de guvern. Acestea sunt susţinute în principal din fonduri private şi taxe de şcolarizare.
Organizaţiile şcolare private au un rol foarte mare în furnizarea de servicii educaţionale pentru învăţământul preşcolar. Chiar dacă cele mai multe şcoli primare sunt publice, există, de asemenea, multe şcoli primare particulare. Instituţiile şcolare particulare reprezintă o concurenţă de calitate în raport cu şcolile de stat. Şcoli religioase formează o subcategorie a şcolilor private. Unele astfel de şcoli predau educaţia religioasă, împreună cu disciplinele academice obişnuite, în scopul de a promova şi consolida credinţa religioasă şi tradiţiile în rândul elevilor.

Cuvinte cheie: Învăţământ particular, şcoli private, Legea învăţământului particular, 1925, Constantin I. Angelescu.
Workshop-uri pentru stimularea inteligenţei copiilor preşcolari şi a celor de vârstă şcolară mică (Cristina Ilea-Golea) 24

Workshop-uri pentru stimularea inteligenței
copiilor preşcolari şi a celor de vârstă şcolară mică


Lector univ dr. Cristina Ilea-Golea
Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul, Bucureşti

Motto: „Copiii sunt atât de deştepţi pe cât îi lăsăm noi să fie“



REZUMAT
Pornind de la teoria învăţării sociale a lui Lev Vâgotsky, am dezvoltat un program de workshop-uri pentru antepreşcolari şi preşcolari care recunoaşte rolul fundamental al interacţiunii sociale în procesul dezvoltării cognitive.
Scopul nostru este acela de a crea un cadru educativ capabil să stimuleze de la o vârstă fragedă diferitele tipuri de inteligenţă: lingvistică, muzicală, spaţială, corporal-kinestezică, ştiinţifică, dar şi interpersonală şi existenţială.
Am creat o metodologie de elaborare şi evaluare a workshop-urilor având în vedere: scopul activităţii, titlul mare al seriei de workshop-uri şi titlurile fiecărei teme în parte, tipul de educaţie vizată, grupa de vârstă, numărul optim de copii în grupă, limba de lucru, beneficiile, tipul de sală/ spaţiu necesar desfăşurării workshop-urilor, materialele didactice utilizate.
Considerăm că stimularea timpurie a capacităţii individului uman de a recepta şi valoriza pozitiv orice fel de formă de exprimare artistică (muzică, pictură, literatură, teatru, dans) îmbunătăţesc dezvoltarea cognitivă. Pe de altă parte, stimularea dezvoltării limbajului şi a capacităţilor de comunicare în limba maternă sau într-o limbă străină reprezintă premiza atingerii unui coeficient de inteligenţă superior.

Cuvinte cheie: dezvoltare cognitivă, educaţie timpurie, strategii de stimulare a inteligenţei, educaţie muzicală, educaţie estetică, educaţie muzeală.
Abordarea Reggio Emilia (Florina Popescu) 29

ABORDAREA REGGIO EMILIA


Prof. Florina Popescu Grăd. cu P.P. nr. 1, Târgovişte


REZUMAT
Abordarea Reggio Emilia pentru educaţia timpurie se bazează pe o experienţă de peste patruzeci de ani în regiunea Reggio Emilia şi grădiniţele din întreaga Italie. Accentul este pus pe limbajul simbolic al copiilor, în contextul unui curriculum orientat pe derularea de proiecte. Învăţarea este privită ca o călătorie, iar educaţia ca o construcţie a unor relaţii cu persoane (atât copii, cât şi adulţi) şi realizarea de conexiuni între idei şi mediul înconjurător.

Cuvinte cheie: Reggio Emilia, proiect, documentaţie.
Managementul conflictelor – Studiu de caz (Marieta Popp, Angela Gabriela Radu)32
Proiecte, parteneriate

ERASMUS+, oportunitate de formare continuă pentru personalul implicat în educaţie – "Enjoy Sciences & Maths!" (Aniela Stoica) 35

ERASMUS+, oportunitate de formare continuă
pentru personalul implicat în educaţie –
„ENJOY SCIENCES & MATHS!”


Prof. înv. preşcolar Aniela Stoica
Grăd. LEARN & PLAY, Sibiu
ÎNVAŢĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!



REZUMAT
Proiectul ERASMUS+ al Grădiniţei Learn & Play, Sibiu, este intitulat „Învăţare deghizată inteligent în distracţie“, are la bază motto-ul: „Învaţă şi dă mai departe!“ şi are un buget de 10515 euro pentru cinci mobilităţi în Letonia şi Olanda. Participarea mea la acest curs european „Enjoy sciences and maths!”, ca reprezentant al Grădiniţei Learn & Play, Sibiu, în perioada 16-20.11.2014, mi-a oferit oportunităţi de a-mi îmbunătăţi competenţele profesionale, de a intra în contact cu metodele creative şi inovatoare de predare, cu exemple de bune practici prin schimb de experienţă.
Proiect educaţional ecologic "Ecologişti de mici" (Dana-Ramona Hoţoiu, Oana-Georgiana Epure) 38
soluţii posibile pentru antrenarea şi dezvoltarea la preşcolari de trăiri emoţionale şi trăsături de personalitate pozitive (Laureta-Speranţa Banea) 42
Metode didactice

metode interactive care favorizează succesul şcolar (Ramona-Amalia Şarga, Alice-Carolina Tolan) 47
Metoda "Poveste, altfel" (Andrea Suciu) 52
Metoda interactivă "Timona" – în învăţământul primar (Stela Dumitrache) 55
Opţionale

Programă pentru activitatea opţională Codul bunelor maniere (Daniela Moraru) 56
Proiect-program de confort psihic al copiilor "De vorbă cu Zâna Emoţiilor" (Anica Stoica) 60
Demersuri didactice

Proiect didactic "Lumea emoţiilor" (Sorina Corui) 97
Proiect tematic "A venit toamna la Borşa!" (Anamaria Panait, Ioana Codruţa Coman) 100
Proiect de activitate integrată "De vorbă cu Zâna Toamnă – Hora legumelor vesele" (Simona Lesenciuc) 105
Proiect de activitate integrată "Sfaturi pentru sănătatea tuturor" (Simona Crişan) 113
Proiect de activitate integrată "bogăţiile toamnei" (Mirela Munteanu) 116
Proiect didactic "toamna în pădure" (Loredana Stoica) 123
Proiect didactic "comoara greieraşului" (Ana Maria Scînteie, Mihaela Munteanu) 128
Proiect de activitate "Săculeţii cu surprize" (Daniela Brotac) 134
Proiect de activitate integrată "Toamnă, să ne revedem cu bine!" (Dana-Ramona Hoţoiu) 136
Proiect de activitate integrată "România, te iubesc!" (Claudia-Virginia Axinte, Atena Steluţa Ionel) 144
Proiect de activitate "Bucuriile iernii" (Mirela Crivinanţu) 147
Proiect de activitate integrată "Am plecat să colindăm, bradului să îi cântăm" (Diana Şovărăsteanu) 151
Proiect didactic "Surprizele Moşului" (Gabriela Florentina Stoica) 153
Proiect de activitate integrată "Călătorim în Ţara lui Moş Crăciun" (Mariana Condurachi) 157
Proiect de activitate integrată "Prietenii lui Thomas" (Cristina-Gabriela Onofrei) 162
Proiect didactic "Cu ce călătorim?" (Mijloace de locomoţie şi transport) (Ana Vasilica Coşeru, Mariana Victoriţa Lăzăroiu) 167
Proiect de lecţie MEM (Nicoleta-Luminiţa Gora) 175
Proiect didactic "Rezolvă repede şi corect" (Petronela Balint) 180
Proiect de activitate integrată "O zi cu Kiky şi prietenii săi" (Elena Mihaela Condei) 183
Proiect de activitate integrată "În lumea celor care nu cuvântă" (Simona-Elena Munteanu) 189
Proiect de lecţie "Ce ştim despre animale?" (Elena Zaharia, Maria Hultoană) 193
Proiect didactic "cine a spus miau?" (Nicoleta Savu) 195
Proiect de activitate integrată "Pisica Miaunica" (Ioana Codruţa Coman) 200
Proiect de activitate integrată de o zi "S-o ajutăm pe Kitty" (Alexandra Murar) 204
Proiect de activitate integrată "Prietenii de lângă casă" (Gheorghiţa Torcică) 210
Proiect de activitate integrată "Din lumea animalelor" (Alina Garbacea) 214
Proiect de activitate integrată "Ne jucăm cu animalele" (Gabriela Raluca Mestic) 218
Proiect de activitate integrată "În lumea animalelor sălbatice" (Codruţa Roman) 223
Proiect de activitate integrată "Prietenii lui Martinică" (Florina Dan) 228
Proiect de activitate integrată "Păţania iedului" (Livia Stela Guga) 236
Proiectarea pedagogică a activităţii anuale

Planificare tematică anuală – Grupa mare, an şcolar 2015-2016 (Radu Ioana) 240
MODALITĂŢI DE PLATĂ 304